Campion de șase ori la Turnee de Grand Slam, fostul sportiv german a fost găsit vinovat de evaziune fiscală și încălcare a legilor britanice privind insolvența, după ce și-a declarat falimentul personal în 2017, datorând creditorilor aproape 50 de milioane de lire sterline.
Cazul s-a centrat pe falimentul lui Becker din iunie 2017, ca urmare a unui împrumut de 4,2 milioane de euro pentru o proprietate de lux din Mallorca, Spania, pe care nu l-a mai putut returna. La începutul acestei luni, după două săptămâni de audieri și analiză a probelor, Becker a fost găsit vinovat pentru patru capete de acuzare, inclusiv pentru faptul că nu și-a lichidat bunurile personale (printre care și trofee de Grand Slam) pentru a încerca să-și stingă datoriile. În total, a ascuns bunuri și proprietăți în valoare de 1,5 milioane de euro și nu a mai menționat faptul că deține acțiuni la o firmă de tehnologie. De asemenea, fostul tenismen a trimis 390 de mii de lire sterline din contul său de afaceri către alte persoane.
De-a lungul carierei de 15 ani (1984-1999), Boris Becker a fost lider mondial în clasamentul ATP în 1991 și de șase ori campion la competiții de Grand Slam. Palmaresul său include alte 49 de turnee câștigate, o medalie de aur la Jocurile Olimpice și titlul de cel mai tânăr câștigător al turneului de la Wimbledon (1985).

UPDATE: Un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a confirmat atacarea Kievului cu ”rachete cu rază lungă de înaltă precizie”, joi. Potrivit declarației citate de Reuters, a fost distrusă uzina Artem, din industria aerospațială și de rachete.
Reprezentantul a mai afirmat că pe timpul nopții, au fost atacate peste 1.100 de ținte de pe teritoriul Ucrainei și au fost distruse patru depozite de armament și un sistem de rachete Tochka-U. Aceste informații nu au putut fi verificate din alte surse.
Primarul din Kiev a explicat încă de noaptea trecută în într-un cartier din capitală au fost auzite explozii puternice, la scurt timp după încheierea discuției între președintele Zelenski și Secretarul General al ONU. Acesta din urmă a fost cu o zi înainte la Moscova, unde a declarat că Rusia duce un război în Ucraina, iar nu o operațiune militară specială.
Știrea inițială: Rușii forțează din nou spre Nikolaev și Krivoi-Rog, în sud. Pregătiri de mobilizare generală în Transnistria.

Președintele SUA a cerut Congresului, în cadrul unei declarații de presă, să aprobe o nouă tranșă de ajutoare de 33 de miliarde de dolari pentru a continua sprijinirea Ucrainei. Conform Reuters și BBC, din această sumă, 20 de miliarde sunt pentru arme, muniții și alte tipuri de asistență militară, 8,5 miliarde sunt pentru asistență economică, iar 3 miliarde pentru ajutoare umanitare.
“Ucraina are nevoie de 33 de miliarde de dolari. Nu este ieftin, dar dacă cedăm agresiunii ne va costa mai scump. Trebuie să susținem poporul ucrainean, altfel vom vedea cum rușii își vor continua atrocitățile. Este critic ca această finanțare să fie aprobată cât mai repede posibil. Am trimis noi forțe ca să apere teritoriul NATO, mai ales în partea de est a NATO. Faptele sunt clare pentru toți – noi nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere. Rusia este agresorul, iar lumea trebuie să tragă Rusia la răspundere”, a spus Joe Biden.
Președintele american face apel la membrii Congresului să aprobe acest pachet cât mai rapid, “fiind crucial și pentru securitatea alimentară”. Spune că acest lucru va ajuta la restabilirea securității alimentare atât pentru americani, cât și pentru ucraineni, dar și la reducerea prețurilor la alimente.
“Am trimis mii de rachete anti-tanc, zeci de milioane de gloanțe. Dăm Ucrainei informații la timp încât să se apere de atacurile rusești și ajutăm și fluxul de arme de la aliații noștri. Mare parte din echipamentul anunțat în ultimele două săptămâni a ajuns în Ucraina și este folosit pe câmpul de luptă. Trimit Congresului o cerere suplimentară bugetară pentru a menține fluxul de arme către ucraineni. Vom susține școlile, spitalele, și vom ajuta la plata pensiilor, vom ajuta la combaterea crizei alimentare”, a declarat Biden.

Site-ul Președinției Germaniei anunță că Frank-Walter Steinmeier va călători pe 4 mai la București, pentru consultări politice cu Klaus Iohannis: ”Accentul va fi pus pe efectele efectele războiului început de Rusia în Ucraina asupra țărilor europene învecinate”. Administrația Prezidențială din România nu a anunțat încă această vizită.
Potrivit biroului de presă al președintelui Steinmeier, acesta dorește să obțină o perspectivă directă asupra situației refugiaților ucraineni, dar și să vorbească cu reprezentanții minorităților germane și evreiești din România.
Astăzi, Steinmeier se află în Slovacia, unde a dat un semnal de susținere a Ucrainei și unde l-a avertizat pe Vladimir Putin să nu subestimeze pregătirea militară defensivă a NATO.
Oficialul german se află într-un tur în statele NATO de pe flancul de est, ajungând deja Polonia, Letonia și Lituania. Totuși, în urmă cu două săptămâni i-a fost refuzată o vizită la Kiev, după ce a recunoscut că a greșit când a susținut apropierea de Rusia și construcția gazoductului Nord Stream 2.

Mai mulți foști și actuali oficiali din administrația americană au declarat pentru NBC News că armata ucraineană a primit coordonate specifice despre pozițiile militarilor ruși, precum și ale aeronavelor din dotare.
Publicația americană scrie că încă de la începutul invaziei SUA au oferit armatei ucrainene informații detaliate despre unde și când urmau să lovească rachetele și bombele rusești. În acest fel, ucrainenii au putut să scoată din calea focului apărarea antiaeriană și propriile aeronave, astfel că în final rușii nu și-au putut dovedi supremația în aer: “Rușii au spart practic fronturi goale, unde s-a aflat cândva apărarea antiaeriană ucraineană. Asta a avut un impact enorm asupra capacităților rușilor pe teren”.
Prin acest schimb precis de informații, armata Kievului a fost capabilă să doboare o aeronavă rusească ce aducea sute de soldați la Hostomel, pentru ocuparea aeroportului de lângă capitală. În cele din urmă, ucrainenii au respins atacul.
Americanii spun că acesta a fost succesul rezistenței trupelor ucrainene în fața adversarilor, mult mai numeroși și mai bine înzestrați. Potrivit acestora, a fost declanșată o operațiune masivă fără precedent, de partajare a informațiilor cu un stat care nu este membru NATO.
“Încă de la început ne-am gândit destul de mult dacă să partajăm informații strategice cu Ucraina. Vedem că a avut un impact atât la nivel tactic, cât și strategic”, potrivit unui actual oficial din administrația americană, citat de NBC. Și la nivel oficial, un purtător de cuvânt de la Casa Albă a recunoscut că “oferim în mod regulat informații detaliate și în timp util celor de pe câmpul de luptă. Vom continua să facem acest lucru”.
Administrația Biden a trimis în Ucraina o echipă militară, înainte de invazia Ucrainei, pentru evaluarea stării sistemelor de apărare antiaeriană și care au oferit sfaturi despre dispersarea lor, pentru a prelua controlul în aer, potrivit NBC. Oficialii respectivi au mai adăugat că la început, informațiile erau oferite în sensul apărării pozițiilor, dar pe măsură ce rușii au avansat și și-au intensificat atacurile, schimbul de informații a fost regândit și în sensul de a facilita ofensive ucrainene.
Potrivit oficialilor, CIA se concentrează și pe colectarea de informații pentru a-l proteja pe Volodimir Zelenski, pentru a nu fi asasinat. Directorul Agenției, William Burns, a declarat recent că în timpul vizitei sale la Kiev din ianuarie, i-a dat lui Zelenski “informațiile pe care le aveam la acea vreme despre unele dintre cele mai grafice și îngrijorătoare detalii ale planificării rusești în privința Kievului și am a continuat să facem asta în fiecare zi de atunci”.