România înregistrează o contraperformanță economică extrem de gravă: puterea de cumpărare a scăzut cu 8% între ianuarie 2025 și ianuarie 2026.
Potrivit celui mai recent raport Eurofound, România a fost singura dintre cele 22 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim național și care nu au majorat acest venit în perioada analizată. În toate celelalte țări, salariul minim a crescut, iar angajații plătiți la acest nivel au câștigat putere de cumpărare.
În România s-a întâmplat exact invers.
Salariul minim brut a rămas blocat la 4.050 de lei, în timp ce inflația, scumpirile și deprecierea leului au continuat să lovească în bugetele familiilor. Valoarea salariului minim exprimată în euro a coborât de la aproximativ 814 euro la numai 795 de euro.
Consecința este devastatoare: chiar dacă românii au primit pe hârtie aceeași sumă, în realitate au putut cumpăra cu aproape 8% mai puțin.
Aceasta este adevărata măsură a nivelului de trai. Nu statisticile prezentate triumfalist, nu comunicatele Guvernului și nici promisiunile politice, ci ceea ce mai poate pune omul în coș după ce își plătește facturile, mâncarea, medicamentele, transportul și ratele.
În timp ce Slovenia a majorat salariul minim cu aproximativ 16%, iar Bulgaria, Slovacia, Lituania și Ungaria au aplicat creșteri de aproximativ 11–12%, România a rămas singura țară din grupul analizat în care salariul minim a fost înghețat la începutul anului 2026.
Majorarea la 4.325 de lei brut, aplicată începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de aproximativ 7%, dar Eurofound avertizează că aceasta va recupera doar parțial pierderea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, scumpirile au luat-o înaintea salariilor, iar românii care muncesc pe salariul minim continuă să rămână în urmă.
Este o situație profund alarmantă. România nu doar că se află în continuare printre statele europene cu venituri reduse, dar a devenit singura țară din Uniunea Europeană analizată în care cei mai vulnerabili angajați au sărăcit în termeni reali.
Guvernanții pot vorbi despre reforme, stabilitate și echilibre bugetare, însă realitatea din magazine este imposibil de ascuns: românii muncesc la fel sau mai mult, dar își permit tot mai puțin.
Când puterea de cumpărare scade cu aproape 8% într-un singur an, nu mai vorbim despre o simplă statistică. Vorbim despre alimente eliminate din coș, facturi amânate, medicamente cumpărate pe jumătate și familii împinse tot mai aproape de sărăcie.
Aceasta este factura pe care o plătesc românii pentru incapacitatea statului de a proteja veniturile celor care muncesc.
Sursa datelor: raportul oficial „Minimum wages in 2026: Annual review” – Eurofound.
Imagine generată cu Ai.