România traversează una dintre cele mai abrupte prăbușiri ale consumului din ultimii ani, iar cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică nu mai lasă loc de interpretări.
După un început de an 2025 relativ stabil, cu creșteri de consum între +2,6% și +4,7%, economia a intrat într-un declin accelerat, care s-a transformat într-o cădere liberă în doar câteva luni.
Momentul de ruptură este clar: vara anului 2025.
Din august, consumul intră pe minus (-2,1%) și nu își mai revine deloc. Urmează o spirală descendentă:
• -4,1% în octombrie
• -3,9% în noiembrie
• -6% în ianuarie 2026
• -6,2% în februarie 2026
Asta nu mai este o simplă corecție economică. Este un semnal de criză reală.
Consumul este motorul principal al economiei României. Când consumul cade:
• firmele vând mai puțin
• investițiile se blochează
• locurile de muncă devin vulnerabile
Cu alte cuvinte: economia încetinește brutal.
Această prăbușire nu vine în vid.
Ea coincide cu o perioadă de:
• măsuri fiscale dure
• incertitudine economică
• lipsă de predictibilitate pentru mediul de afaceri
Reformele anunțate au fost prezentate ca fiind necesare, însă efectele din economie ridică o întrebare legitimă:
au fost aceste măsuri calibrate corect sau au sufocat exact motorul economiei – consumul?
În timp ce alte economii europene încearcă să stabilizeze consumul, România intră într-un declin accelerat.
Dacă trendul continuă, vom vedea scădere economică reală, presiune pe curs și inflație și nu în ultimul rând, reducere a nivelului de trai.
Cifrele nu mint:
în mai puțin de 6 luni, consumul din România s-a prăbușit.
Iar când consumul cade, urmează întrebarea pe care nimeni din politică nu vrea să o audă:
Cine răspunde pentru direcția în care a fost dusă economia?