Decizia instanței europene vine ca răspuns la contestarea de către Airbnb a unei legi adoptate în Italia în 2017, prin care guvernul obliga compania și alte site-uri care furnizează același tip de servicii să transmită autorităților fiscale informații din contractele încheiate și să plătească autorităților fiscale naționale 21% din veniturile obținute din închirierea proprietăților.
Platforma de intermedieri de servicii de cazare pe termen scurt a contestat legea într-o instanță italiană, argumentând că impozitarea veniturilor și alte cerințe ale guvernului contravin principiului european privind libertate de a presta servicii. Ulterior, instanța italiană în cauză a cerut intervenția Curții de Justiție a UE.
“Legislația UE nu exclude cerința de a colecta informații sau de a reține impozit în cadrul unui regim fiscal național. Cu toate acestea, obligația de a numi un reprezentant fiscal constituie o restricție disproporționată a libertății de a presta servicii”, a decis CJUE.
“Airbnb nu a numit un reprezentant fiscal care să impună reținerea impozitului pe venit în Italia, iar hotărârea CJUE arată clar că orice cerință de a numi un astfel de reprezentant nu corespunde cu legislația UE. Vom continua să facem progrese în ceea ce privește abordarea la nivelul întregului bloc comunitar a raportării impozitului pe venit în timp ce așteptăm decizia finală a instanței italiene”, a transmis purtătorul de cuvânt al Airbnb.

“Anticipațiile inflaționiste au reintrat pe trendul crescător, acestea arătând o inflație exprimată în două cifre pentru întreg anul următor. Reducerea puterii de cumpărare datorată inflației își va pune amprenta asupra consumului anul viitor. În aceste condiții și anticipațiile de creștere economică pentru anul 2023 s-au redus, acestea înregistrând o valoare de 1,3%”, a declarat Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației CFA România.
În același timp, analiștii se mai așteaptă ca datoria publică să se majoreze la 56% din PIB în următoarele 12 luni, iar în ceea ce privește deficitul bugetar, valoarea medie a anticipațiilor a scăzut la 6,6% pentru anul în curs și 6,2% pentru 2023.
“Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA România a crescut marginal (cu 0,4 puncte) la valoarea de 33,7 puncte. Această situație s-a datorat pe de o parte majorării cu 2,2 puncte a componentei de condiții curente, iar pe de altă parte a scăderii, cu 0,5 puncte a componentei de anticipație. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni s-a majorat față de exercițiul anterior, ajungând la o valoare medie de 10,68%”, se mai arată în comunicatul asociației.
În ceea ce privește cursul valutar, peste 90% dintre analiști anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0279 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1021 lei pentru un euro.

În cadrul reuniunii Consiliului de Administrație al Ministerului rus al Apărării, Putin a mai declarat că, deși operaţiunile militare atrag întotdeauna tragedii și pierderi umane, singura întrebare care exista era despre când va avea loc conflictul cu Ucraina. “Înțelegem perfect acest lucru, ne dăm seama de asta, dar pentru că este inevitabil, mai bine astăzi decât mâine.”
Putin s-a declarat convins de faptul că obiectivele Rusiei în Ucraina vor fi atinse, în contextul în care guvernul de la Moscova nu are “nicio limitare” în ceea ce privește cheltuielile militare pentru războiul din Ucraina: “Am încredere că va exista un răspuns adecvat și că rezultatele vor fi atinse”. Deși a promis că va obține victoria, Vladimir Putin a insistat că Rusia nu va repeta istoria Uniunii Sovietice de a-și militariza societatea și economia pentru a servi armata. “Nu vom repeta greșelile trecutului, când, în interesul creșterii capacității de apărare acolo unde era necesar și unde de fapt nu era cu adevărat necesar, ne-am ruinat economia. Pur și simplu nu avem nevoie de asta”, susține acesta.