Aderarea țării noastre, dar și a Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) de joi, 8 decembrie.
Premierul Nicolae Ciucă a susținut o declarație de presă în care a afirmat, referitor la reticența manifestată de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, că autoritățile române sunt determinate să ceară mâine votul în consiliul JAI. Ciucă consideră că motivele invocate de Austria privind problema migrației sunt nejustificate.
Principalele declarații ale lui Nicolae Ciucă:
Toate statele membre ne susțin pentru aderarea la Schengen. Avem susținerea fermă a Franței și Germaniei. Referitor la Austria, am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte, cu miniștri și experți. Datele, inclusiv de la Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care generează temeri. Nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.
Problema migrației ilegale este sensibilă politic în toate statele europene, însă blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Aderarea României va face spațiul și mai sigur. România va ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen.
Și Parlamentul European, Comisia Europeană împărtășesc această evaluare și au evocat-o în discuțiile cu cancelarul austriac și cu ministrul austriac de Interne. Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt. Vom cere un vot în consiliul JAI de mâine.
Starea de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele și ne vom baza pe ele mâine, când vom cere vot fără întârziere sau tergiversare pentru o decizie în favoarea României. Suntem hotărâți să contribuim la securitatea europeană și am dovedit că putem să facem acest lucru în contextul crizei din Ucraina.
Experții europeni veniți în țara noastră au confirmat că România merită să fie parte a Spațiului Schengen. Asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că gestionăm corect migrația ilegală și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare.
Am oferit Austriei toate datele despre cum gestionăm migrația ilegală. Dincolo de situația concretă a României, nu putem menține o stare de neclaritate. Mâine vom merge la vot. Integrarea României în Schengen este obiectivul național.
Aeronava cu două locuri, MiG-21, s-a prăbușit în timpul unui exercițiu desfășurat în localitatea Virovitica-Podravine din nord-estul țării, în apropiere de granița cu Ungaria.
Cei doi piloți s-au catapultat și au ajuns cu succes la sol. Ministerul Apărării informează că ei se află acum în afara oricărui pericol, însă vor fi transportați la spital pentru un control medical.
La locul accidentului au fost trimise două elicoptere Mi-171 SH, membri ai Regimentului de Poliție Militară și o dronă, cu sarcina de căutare și salvare. Au fost mobilizate și Unitatea de Intervenție a Protecției Civile, Serviciul Salvamont, pompieri, polițiști și vânători.
Guvernul Viktor Orban a decis astăzi să se folosească de dreptul său de veto pentru a bloca inițiativa Uniunii Europene de a oferi Ucrainei o schemă de ajutor în valoare de 18,9 miliarde de euro. În acest fel, explică Politico, Comisia Europeană și celelalte state membre sunt forțate să găsească o alternativă pentru a se asigură că guvernul de la Kiev va beneficia de pachetul de sprijin în luna Ianuarie.
Acest lucru presupune o cale legală prin care se poate evita blocarea prin dreptul de veto a pachetului, fiind nevoie ca statele europene să ofere garanții bugetare naționale care, de cele mai multe ori, necesită aprobarea parlamentară, proces care ar putea fi de durată. Există și calea unor împrumuturi bilaterale, însă birocrația acestora ar pune anumite piedici guvernului de la Kiev.
Guvernul Orban s-a folosit de dreptul de veto al Ungariei pentru a obține astfel un avantaj în lupta cu executivul UE pentru fondurile din PNRR. Comisia Europeană consideră că măsurile anti-corupție adoptate de Ungaria nu sunt suficiente, iar Budapesta riscă astfel în continuare să nu poată accesa fonduri de 7 miliarde de euro.
Dreptul de veto invocat de Ucraina implică și faptul că celelalte subiecte ce urmau să fie dezbătute astăzi de miniștrii europeni de Finanțe au fost amânate. Între acestea se numără o rată minimă a impozitului pe profit (pe care Budapesta, de asemenea, o blochează).
Statele membre UE au la dispoziție până pe 19 decembrie să adopte o poziție privind înghețarea fondurilor europene oferite Ungariei. Guvernul Orban, în schimb, trebuie să aibă adoptat planul de redresare până la sfârșitul anului. În caz contrar, Budapesta riscă să piardă automat și mai mulți bani – 70% din 5,8 miliarde de euro.
Noile reglementări vor ținti importurile extracomunitare de carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier (și produse derivate), soia, lemn, cauciuc, cafea, mobilă, piele sau alte produse crescute sau obținute pe terenuri defrișate. Parlamentul European arată că în ultimii 30 de ani, planeta a pierdut, din cauza defrișărilor, o suprafață de pădure mai mare decât cea de 4,2 milioane de kilometri pătrați a UE, iar blocul comunitar a contribuit la 10% din aceste pierderi.
Instituția a precizat că în această dimineață a ajuns la un acord cu guvernele europene, prin care importatorii sunt obligați să emită avize care să garanteze că prin obținerea produselor, pădurile n-au fost defrișate sau degradate. Legislația se referă la categoriile sus-numite de bunuri obținute după 30 decembrie 2020. Totodată, companiile vor trebui să demonstreze că pe parcursul procesului de producție, drepturile populației indigene au fost respectate.
Acordul va trebui aprobat în mod formal de către Parlamentul și Consiliul European și va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii. Încălcările ar putea aduce amenzi de până la 4% din cifra de afaceri a companiilor.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatul a adoptat propunerea de revocare a lui Niculae Bădălău din funcția de consilier de conturi și de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi.
Pe 27 de noiembrie, Niculae Bădălău a fost audiat de DNA, iar la ulterior procurorii au emis ordonanță de reținere. A doua zi, instanța a admis solicitarea procurorilor de arestare preventivă fostului ministru al Economiei și senator PSD, măsura fiind dispusă pentru 30 de zile.
Procurorii îl acuză că a dat 170 de mii de euro mită unui primar, pentru contractele firmei fiului său. ”În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă. În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme”, arată DNA.