Guvernul Viktor Orban a decis astăzi să se folosească de dreptul său de veto pentru a bloca inițiativa Uniunii Europene de a oferi Ucrainei o schemă de ajutor în valoare de 18,9 miliarde de euro. În acest fel, explică Politico, Comisia Europeană și celelalte state membre sunt forțate să găsească o alternativă pentru a se asigură că guvernul de la Kiev va beneficia de pachetul de sprijin în luna Ianuarie.

Acest lucru presupune o cale legală prin care se poate evita blocarea prin dreptul de veto a pachetului, fiind nevoie ca statele europene să ofere garanții bugetare naționale care, de cele mai multe ori, necesită aprobarea parlamentară, proces care ar putea fi de durată. Există și calea unor împrumuturi bilaterale, însă birocrația acestora ar pune anumite piedici guvernului de la Kiev.
Guvernul Orban s-a folosit de dreptul de veto al Ungariei pentru a obține astfel un avantaj în lupta cu executivul UE pentru fondurile din PNRR. Comisia Europeană consideră că măsurile anti-corupție adoptate de Ungaria nu sunt suficiente, iar Budapesta riscă astfel în continuare să nu poată accesa fonduri de 7 miliarde de euro.
Dreptul de veto invocat de Ucraina implică și faptul că celelalte subiecte ce urmau să fie dezbătute astăzi de miniștrii europeni de Finanțe au fost amânate. Între acestea se numără o rată minimă a impozitului pe profit (pe care Budapesta, de asemenea, o blochează).
Statele membre UE au la dispoziție până pe 19 decembrie să adopte o poziție privind înghețarea fondurilor europene oferite Ungariei. Guvernul Orban, în schimb, trebuie să aibă adoptat planul de redresare până la sfârșitul anului. În caz contrar, Budapesta riscă să piardă automat și mai mulți bani – 70% din 5,8 miliarde de euro.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatul a adoptat propunerea de revocare a lui Niculae Bădălău din funcția de consilier de conturi și de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi.
Pe 27 de noiembrie, Niculae Bădălău a fost audiat de DNA, iar la ulterior procurorii au emis ordonanță de reținere. A doua zi, instanța a admis solicitarea procurorilor de arestare preventivă fostului ministru al Economiei și senator PSD, măsura fiind dispusă pentru 30 de zile.
Procurorii îl acuză că a dat 170 de mii de euro mită unui primar, pentru contractele firmei fiului său. ”În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă. În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme”, arată DNA.

Parchetul European îl bănuiește pe parlamentarul francez respectiv, Jacques Colombier (reținut în cursul zilei de astăzi), de deturnare de fonduri publice, prin angajarea fictivă a unei anume asistente, pe nume Edwige Diaz. Aceasta ar fi fost angajată pe parcursul anilor 2018 – 2019, iar ancheta a fost demarată în 2021.
Perchezițiile de astăzi au avut loc la sediul camerei inferioare a parlamentului din Franța, dar și la mai multe adrese din Bordeaux. Conform presei franceze, Diaz este membră a partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională (fostul Front Național, din care a făcut parte și Marine Le Pen), iar în timp ce fusese asistenta lui Colombier, mai îndeplinea alte funcții publice, în cadrul instituțiilor regionale din Gironde.

Deși conceptul de “mașină zburătoare” nu este ceva nou, compania Alef Aeronautics, cu sediul în California (SUA), promite să scoată la vânzare un astfel de model într-un timp relativ scurt și impresionant – până în 2025.
Vehiculul numit “Model A” va costa 300 de mii de dolari, iar comenzile au fost deja deschise. Cumpărătorii interesați trebuie să plătească 150 de dolari pentru a se înscrie pe lista de așteptare, iar cei mai nerăbdători au posibilitatea de a plăti 1.500 de dolari pentru unul dintre primele locuri de pe lista startup-ului american. Compania precizează că testează încă din 2019 prototipul vehiculului zburător, iar modelele care vor fi livrate clienților dispun de o autonomie a bateriei de aproximativ 320 km.
Directorul executiv al companiei, Jim Dukhovny, a declarat pentru CNBC faptul că vehiculul este în mare parte gândit să rămână cu roțile pe asfalt, ridicându-se de la mici înălțimi, pe durate scurte, pentru a evita obstacole.

Firma UTI a demarat montarea turnului de control virtual la Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, a anunțat vineri Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. Este primul aeroport din România și al doilea din lume construit de la zero având la bază un turn de control virtual.