Șeful statului consideră că România merita să primească un vot favorabil și acuză guvernul de la Viena. ”Austria a ales să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, a declarat Iohannis.
”România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”, mai precizează Iohannis.
Comunicatul Administrației Prezidențiale:
”Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români.

România a ratat din nou aderarea la Spațiul Schengen după ce Austria și Olanda au votat joi la Consiliul JAI de la Bruxelles împotriva aderării Bulgariei și României la acest spațiu. Austria a anunțat oficial, prin vocea ministrului său de Interne, că se opune aderării României și Bulgariei. Olanda a votat la pachet pentru respingerea României și Bulgariei, deși susținea România, dar decuplarea celor două țări s-a dovedit imposibilă.

Aderarea țării noastre, dar și a Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) de joi, 8 decembrie.

Premierul Nicolae Ciucă a susținut o declarație de presă în care a afirmat, referitor la reticența manifestată de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, că autoritățile române sunt determinate să ceară mâine votul în consiliul JAI. Ciucă consideră că motivele invocate de Austria privind problema migrației sunt nejustificate.
Principalele declarații ale lui Nicolae Ciucă:
Toate statele membre ne susțin pentru aderarea la Schengen. Avem susținerea fermă a Franței și Germaniei. Referitor la Austria, am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte, cu miniștri și experți. Datele, inclusiv de la Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care generează temeri. Nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.
Problema migrației ilegale este sensibilă politic în toate statele europene, însă blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Aderarea României va face spațiul și mai sigur. România va ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen.
Și Parlamentul European, Comisia Europeană împărtășesc această evaluare și au evocat-o în discuțiile cu cancelarul austriac și cu ministrul austriac de Interne. Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt. Vom cere un vot în consiliul JAI de mâine.
Starea de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele și ne vom baza pe ele mâine, când vom cere vot fără întârziere sau tergiversare pentru o decizie în favoarea României. Suntem hotărâți să contribuim la securitatea europeană și am dovedit că putem să facem acest lucru în contextul crizei din Ucraina.
Experții europeni veniți în țara noastră au confirmat că România merită să fie parte a Spațiului Schengen. Asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că gestionăm corect migrația ilegală și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare.
Am oferit Austriei toate datele despre cum gestionăm migrația ilegală. Dincolo de situația concretă a României, nu putem menține o stare de neclaritate. Mâine vom merge la vot. Integrarea României în Schengen este obiectivul național.

Aeronava cu două locuri, MiG-21, s-a prăbușit în timpul unui exercițiu desfășurat în localitatea Virovitica-Podravine din nord-estul țării, în apropiere de granița cu Ungaria.
Cei doi piloți s-au catapultat și au ajuns cu succes la sol. Ministerul Apărării informează că ei se află acum în afara oricărui pericol, însă vor fi transportați la spital pentru un control medical.
La locul accidentului au fost trimise două elicoptere Mi-171 SH, membri ai Regimentului de Poliție Militară și o dronă, cu sarcina de căutare și salvare. Au fost mobilizate și Unitatea de Intervenție a Protecției Civile, Serviciul Salvamont, pompieri, polițiști și vânători.

Guvernul Viktor Orban a decis astăzi să se folosească de dreptul său de veto pentru a bloca inițiativa Uniunii Europene de a oferi Ucrainei o schemă de ajutor în valoare de 18,9 miliarde de euro. În acest fel, explică Politico, Comisia Europeană și celelalte state membre sunt forțate să găsească o alternativă pentru a se asigură că guvernul de la Kiev va beneficia de pachetul de sprijin în luna Ianuarie.

Acest lucru presupune o cale legală prin care se poate evita blocarea prin dreptul de veto a pachetului, fiind nevoie ca statele europene să ofere garanții bugetare naționale care, de cele mai multe ori, necesită aprobarea parlamentară, proces care ar putea fi de durată. Există și calea unor împrumuturi bilaterale, însă birocrația acestora ar pune anumite piedici guvernului de la Kiev.
Guvernul Orban s-a folosit de dreptul de veto al Ungariei pentru a obține astfel un avantaj în lupta cu executivul UE pentru fondurile din PNRR. Comisia Europeană consideră că măsurile anti-corupție adoptate de Ungaria nu sunt suficiente, iar Budapesta riscă astfel în continuare să nu poată accesa fonduri de 7 miliarde de euro.
Dreptul de veto invocat de Ucraina implică și faptul că celelalte subiecte ce urmau să fie dezbătute astăzi de miniștrii europeni de Finanțe au fost amânate. Între acestea se numără o rată minimă a impozitului pe profit (pe care Budapesta, de asemenea, o blochează).
Statele membre UE au la dispoziție până pe 19 decembrie să adopte o poziție privind înghețarea fondurilor europene oferite Ungariei. Guvernul Orban, în schimb, trebuie să aibă adoptat planul de redresare până la sfârșitul anului. În caz contrar, Budapesta riscă să piardă automat și mai mulți bani – 70% din 5,8 miliarde de euro.