Ordonanța pe energie a fost modificată în Parlament.

Regulile schemei ce stabilește tarife reduse la gaze și electricitate atât pentru clienții casnici, cât și cei noncasnici se vor modifica curând, potrivit proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței pe energie (OUG 119/2022), ce a primit miercuri votul decisiv în Parlament. Printre altele, se extinde plaja clienților casnici ce vor beneficia de cel mai mic preț plafonat la energie electrică, se stabilește un preț plafonat și pentru marii consumatori, iar perioada în care se aplică schema se prelungește până în 2025.

Concret, după cum apare în amendamentele introduse la deputați, prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică rămâne de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat până la sfârșitul anului de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0-100 kWh inclusiv.

Apoi, proiectul extinde lista beneficiarilor schemei de plafonare. Astfel, prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de către următoarele categorii de clienţi:
• clienții casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 kWh inclusiv;
• clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri și a unei declaraţii pe propria răspundere (plafonarea se aplică din luna următoare depunerii documentelor);
• clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri si a unei declaraţii pe propria răspundere;
• clienții casnici familii monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, în baza unei cereri si a unei declaraţii pe propria răspundere.
Prețul plafonat va fi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 – 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01-300 kWh pentru un consum lunar care este de maximum 255 kWh.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025, prețul plafonat la curent rămâne 0,80 lei/kWh, pentru consumul cuprins între 100,01 și 255 kWh, iar consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclus. În cazul în care consumul depășește 300 kWh/luna, întreg consumul se facturează la prețul de maximum 1,3 lei/kWh.

În fine, prețul plafonat de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, se va aplica pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la prețul de maximum 1,3 lei kWh, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru următoarele categorii de consumatori:
• întreprinderile mici şi mijlocii;
• operatorii de servicii de utilități publice și cei regionali;
• operatorii economici din domeniul industriei alimentare;
• autorităţile şi instituţiile publice locale;
• institutele naționale de cercetare-dezvoltare.
Același preț plafonat la electricitate, de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, se va aplica pentru consumul integral al spitalelor publice şi private.

În cazul prețului plafonat la gaze, regulile rămân, de principiu aceleași, doar că se vor aplica pentru consumul realizat până în 31 martie 2025. Mai exact, prețurile plafonate la gaze vor fi de:
• maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici;
• maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică.
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, de prețul de maximum 0,37 lei/kWh vor beneficia și clienții noncasnici din cadrul parcurilor industriale, precum și cei din cadrul sistemelor de distribuție închise.

Pentru a se putea aplica, proiectul legislativ trebuie promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul oficial.

Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov a criticat conducerea instituțiilor publice care dețin clădirile în care își desfășoara activitatea unități medicale. Instituțiile în cauză sunt Primăria Braşov, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii. „Vedem cu toţii că peste tot unde avem o situaţie juridică (patrimonială – n.r.) certă încercăm să […]

Conform calculelor făcute de publicația Forbes din Ucraina, costurile directe suportate de Rusia pentru susținerea ”operațiunii militare speciale în Ucraina” au fost de aproape 82 de miliarde de dolari, în cele nouă luni de la invadarea țării vecine. În acest calcul nu sunt incluse și cheltuielile pentru propria apărare sau pierderile suferite de economia statului. În 2021, Federația Rusă a avut venituri de 340 de miliarde de dolari, astfel că statul a cheltuit deja un sfert din această valoare pentru război.
“Anul viitor, «factura pentru război» ar putea fi prea mare“, subliniază Forbes Ucraina. Analiștii anticipează că aceste cheltuieli vor crește în 2023, după ce Kremlinul a încheiat contracte pentru furnizarea și fabricarea în țară a dronelor kamikaze iraniene și ar putea ajunge la o înțelegere cu Coreea de Nord pentru a primi rachete. De asemenea, resursele și rezervele militare de care Rusia dispunea se epuizează.
Dacă în primăvară, astfel de cheltuieli păreau sustenabile, în condițiile în care statul încasa circa un miliard de dolari pe zi din exporturile de petrol și gaze, situația s-a schimbat după sancțiunile impuse de UE, UK, SUA și alte țări. Veniturile sunt în scădere și după sistarea livrărilor prin gazoductele Nord Stream. Forbes Ucraina observă că în lunile de toamnă costurile s-au dublat față de cele din lunile de vară, iar acum Kremlinul are nevoie de aproape zece miliarde de dolari pe lună pentru a continua războiul în același ritm.
În ceea ce privește armamentul, potrivit unor estimări ale analiștilor, Rusia a folosit în timpul războiului între 10 și 50 de mii de obuze zilnic. Prețul unui proiectil de calibru sovietic este de aproximativ o mie de dolari, de unde rezultă că numai pentru aprovizionarea artileriei, au fost alocate 5,5 miliarde de dolari. Alte cheltuieli ale statului privesc muniția pentru arme mici, îmbrăcămintea și echipamentele pentru soldați, combustibilul, mâncarea, medicamentele și piesele de schimb pentru armament.

După mobilizarea a 300 de mii de militari în octombrie, costurile salariale totale au ajuns la 2,7 miliarde de dolari lunar. În schimb, a crescut și numărul victimelor, o cauză fiind și trimiterea soldaților insuficient de bine pregătiți pe câmpul de luptă. Dacă în vară, numărul despăgubirilor pentru urmașii celor decedați și pentru răniți era de un miliard de dolari pe lună, în ultima lună această sumă a ajuns la 3,5 miliarde. Armata Ucraineană susține că a provocat 17.500 de victime în rândul luptătorilor ruși, un bilanț care nu poate fi verificat din surse independente. Kremlinul susținea în septembrie că și-au pierdut viața aproximativ șase mii de militari ruși.

Deși numărul numărul cazurilor de Covid înregistrat în ultimele 24 de ore în China – 31.526 depășește recordul absolut atins în luna aprilie (28 de mii), este însă o valoare relativ mică pentru țara cu o populație de aproximativ 1,4 miliarde. Beijingul a raportat doar 5,200 de decese cauzate de Covid de la începutul pandemiei, echivalentul a 3 decese la un milion de locuitori, comparativ cu 3 mii de decese la un milion de locuitori în SUA și, respectiv, 2.400 la milion, în Marea Britanie.
BBC scrie că în timp ce politica “zero-Covid” a Beijingului a salvat în mod clar un număr mare de vieți, a afectat, de asemenea, puternic economia țării și stilul de viață al populației. China a relaxat ușor în urmă cu câteva săptămâni o parte dintre restricțiile impuse. Printre măsuri, guvernul a redus perioada de carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu bolnavii de Covid de la 7 la 5 zile într-o unitate medicală de stat și 3 zile la domiciliu.
Cu toate acestea, dat fiind numărul în creștere al cazurilor în capitala Beijing și primele decese cauzate de Covid raportate în ultimele luni, oficialii chinezi au implementat din nou restricții antiepidemice în anumite regiuni, unde magazinele, școlile și restaurantele s-au închis.
China este ultima mare economie mondială care încă urmărește un proces de eradicare a coronavirusului, cu testare în masă și perioade de carantină. BBC amintește că o parte din motivele pentru care China nu a reușit încă să scape de pandemie este faptul că rata de vaccinare este mai redusă decât în alte state dezvoltate, iar doar jumătate din populația de peste 80 de ani a primit prima doză de vaccin.
Guvernul chinez a refuzat să importe doze de vaccin, în ciuda studiilor care au arătat că vaccinul produs în țară de compania Sinopharm nu este la fel de eficient ca cele produse în Occident.