Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov a criticat conducerea instituțiilor publice care dețin clădirile în care își desfășoara activitatea unități medicale. Instituțiile în cauză sunt Primăria Braşov, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casa Naţională de Pensii. „Vedem cu toţii că peste tot unde avem o situaţie juridică (patrimonială – n.r.) certă încercăm să […]
Conform calculelor făcute de publicația Forbes din Ucraina, costurile directe suportate de Rusia pentru susținerea ”operațiunii militare speciale în Ucraina” au fost de aproape 82 de miliarde de dolari, în cele nouă luni de la invadarea țării vecine. În acest calcul nu sunt incluse și cheltuielile pentru propria apărare sau pierderile suferite de economia statului. În 2021, Federația Rusă a avut venituri de 340 de miliarde de dolari, astfel că statul a cheltuit deja un sfert din această valoare pentru război.
“Anul viitor, «factura pentru război» ar putea fi prea mare“, subliniază Forbes Ucraina. Analiștii anticipează că aceste cheltuieli vor crește în 2023, după ce Kremlinul a încheiat contracte pentru furnizarea și fabricarea în țară a dronelor kamikaze iraniene și ar putea ajunge la o înțelegere cu Coreea de Nord pentru a primi rachete. De asemenea, resursele și rezervele militare de care Rusia dispunea se epuizează.
Dacă în primăvară, astfel de cheltuieli păreau sustenabile, în condițiile în care statul încasa circa un miliard de dolari pe zi din exporturile de petrol și gaze, situația s-a schimbat după sancțiunile impuse de UE, UK, SUA și alte țări. Veniturile sunt în scădere și după sistarea livrărilor prin gazoductele Nord Stream. Forbes Ucraina observă că în lunile de toamnă costurile s-au dublat față de cele din lunile de vară, iar acum Kremlinul are nevoie de aproape zece miliarde de dolari pe lună pentru a continua războiul în același ritm.
În ceea ce privește armamentul, potrivit unor estimări ale analiștilor, Rusia a folosit în timpul războiului între 10 și 50 de mii de obuze zilnic. Prețul unui proiectil de calibru sovietic este de aproximativ o mie de dolari, de unde rezultă că numai pentru aprovizionarea artileriei, au fost alocate 5,5 miliarde de dolari. Alte cheltuieli ale statului privesc muniția pentru arme mici, îmbrăcămintea și echipamentele pentru soldați, combustibilul, mâncarea, medicamentele și piesele de schimb pentru armament.
După mobilizarea a 300 de mii de militari în octombrie, costurile salariale totale au ajuns la 2,7 miliarde de dolari lunar. În schimb, a crescut și numărul victimelor, o cauză fiind și trimiterea soldaților insuficient de bine pregătiți pe câmpul de luptă. Dacă în vară, numărul despăgubirilor pentru urmașii celor decedați și pentru răniți era de un miliard de dolari pe lună, în ultima lună această sumă a ajuns la 3,5 miliarde. Armata Ucraineană susține că a provocat 17.500 de victime în rândul luptătorilor ruși, un bilanț care nu poate fi verificat din surse independente. Kremlinul susținea în septembrie că și-au pierdut viața aproximativ șase mii de militari ruși.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei acordate până în luna mai 2019, continuă să scadă constant de la începutul lunii și a coborât vineri la 7,85%. A mai avut un nivel similar pe 28 iulie 2022. Joi, indicatorul se situa la 7,88%, iar vinerea trecută, era 7,94%.
ROBOR la șase luni scade la 8,04%, față de 8,08% cât era joi.
Reamintim, Consiliul Concurenței a anunțat la începutul acestei luni că desfășoară controale la cele mai importante zece bănci comerciale implicate în procesul de calculare a indicatorului. În noiembrie, trendul descendent al evoluției ROBOR s-a menținut, chiar dacă Banca Națională a majorat pentru a opta oară dobânda de referință până la 6,75%.
Portugalia și Ghana s-au întâlnit de la ora 18 în cel de-al doilea meci disputat în Grupa H, după cel dintre Uruguay și Coreea de Sud (0-0). Chiar dacă portughezii au dominat prima repriză, iar ghanezii nu au reușit să treacă de multe ori de jumătatea terenului, primele 45 de minute nu au fost marcate de ocazii importante. Prima a avut loc în minutul 9, când Cristiano Ronaldo a primit o pasă în careu, dar faza s-a încheiat cu un fault în atac comis de atacantul portughez.
În minutul 13, tot Ronaldo a primit o centrare în careul de 6 metri, reușind să lovească ușor mingea cu capul, însă aceasta a trecut pe lângă poartă. În minutul 28, Bruno Fernandes i-a pasat lui Joao Felix la marginea careului de 16 metri, însă acesta a tras mult peste poartă. În minutul 36, ghanezii au avut primul corner și au reușit să ajungă în careul portughezilor.
Repriza a doua a început echilibrat. Ghanezii au avut o ocazie importantă în minutul 54, când Mohammed Kudus (jucător la Ajax Amsterdam) a tras la aproximativ jumătate de metru pe lângă poarta lui Costa. În minutul 62, Cristiano Ronaldo a deschis scorul din penalty, după ce a fost faultat în careul ghanezilor. A devenit primul jucător care a marcat la cinci cupe mondiale diferite. Jucătorii care au marcat la patru campionate diferite sunt Pele, Uwe Seeler și Miroslav Klose.
În minutul 73, ghanezii au egalat prin Ayew, în urma unei erori în defensiva Portugaliei. A fost golul cu numărul 24 pentru jucătorul ghanez la echipa națională.
După doar 5 minute, în minutul 78, Portugalia înscrie din contraatac prin Joao Felix, în urma unei gafe la centrul terenului a unui jucător ghanez. În urma unei greșeli similare, portughezii au recuperat mingea la jumătatea terenului și după doar două minute au marcat încă un gol, prin Leao.
Ghana a mai marcat un gol în minutul 89. Apărarea portughezilor a cedat pe partea dreaptă, într-o situație similară ca la primul gol marcat de Ghana. Arbitrul a stabilit că vor fi 9 minute de prelungiri, timp în care ghanezii au continuat să atace poarta lui Costa. În ultimele secunde ale meciului, Ghana a ratat ocazia de a egala Portugalia.
La ediția anterioară, din 2018, Portugalia a fost eliminată în 16-imi de Uruguay. Ghana se află la a patra participare la un Campionat Mondial, după ce s-a calificat de trei ori consecutiv între 2006 și 2014, dar a ratat calificarea în Rusia în urmă cu patru ani. Au ajuns de două ori în fazele eliminatorii, cel mai bun rezultat fiind un sfert de finală în 2010.
Deși numărul numărul cazurilor de Covid înregistrat în ultimele 24 de ore în China – 31.526 depășește recordul absolut atins în luna aprilie (28 de mii), este însă o valoare relativ mică pentru țara cu o populație de aproximativ 1,4 miliarde. Beijingul a raportat doar 5,200 de decese cauzate de Covid de la începutul pandemiei, echivalentul a 3 decese la un milion de locuitori, comparativ cu 3 mii de decese la un milion de locuitori în SUA și, respectiv, 2.400 la milion, în Marea Britanie.
BBC scrie că în timp ce politica “zero-Covid” a Beijingului a salvat în mod clar un număr mare de vieți, a afectat, de asemenea, puternic economia țării și stilul de viață al populației. China a relaxat ușor în urmă cu câteva săptămâni o parte dintre restricțiile impuse. Printre măsuri, guvernul a redus perioada de carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu bolnavii de Covid de la 7 la 5 zile într-o unitate medicală de stat și 3 zile la domiciliu.
Cu toate acestea, dat fiind numărul în creștere al cazurilor în capitala Beijing și primele decese cauzate de Covid raportate în ultimele luni, oficialii chinezi au implementat din nou restricții antiepidemice în anumite regiuni, unde magazinele, școlile și restaurantele s-au închis.
China este ultima mare economie mondială care încă urmărește un proces de eradicare a coronavirusului, cu testare în masă și perioade de carantină. BBC amintește că o parte din motivele pentru care China nu a reușit încă să scape de pandemie este faptul că rata de vaccinare este mai redusă decât în alte state dezvoltate, iar doar jumătate din populația de peste 80 de ani a primit prima doză de vaccin.
Guvernul chinez a refuzat să importe doze de vaccin, în ciuda studiilor care au arătat că vaccinul produs în țară de compania Sinopharm nu este la fel de eficient ca cele produse în Occident.
Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, care a mediat negocierile, a anunțat pe Twitter: “Sunt foarte încântat să anunț că negociatorii șefi din Kosovo și Serbia, sub facilitarea UE, au convenit asupra unor măsuri pentru a evita o nouă escaladare și pentru a se concentra complet asupra propunerii de normalizare a relațiilor lor.“
Tot oficialul european a explicat ce presupune acordul: “Serbia va înceta să mai emită plăcuțe de înmatriculare cu denumirile orașelor din Kosovo, iar Kosovo va înceta acțiunile ulterioare legate de reînmatricularea vehiculelor.” Cele două țări urmează să se întâlnească pentru a discuta despre o propunere a Uniunii Europene, prin care și-ar putea remedia relațiile.
Ordonanța care obliga cetățenii etnici sârbi să își schimbe plăcuțele de înmatriculare sârbești cu plăcuțe kosovare a stârnit revolte în țară, iar mulți funcționari ai statului cu origini sârbești au demisionat. Potrivit Reuters, circa 50 de mii de etnici sârbi din nordul Kosovo refuză să recunoască autoritatea guvernului de la Priștina, după proclamarea independenței în 2008. Serbia nu recunoaște independența Kosovo.