În contextul Războiului din Ucraina, Ungaria a decis să nu sancționeze Rusia, iar acum a pus Uniunea Europeană într-o situație dificilă. Politico scrie că premierul Viktor Orban cere acum deblocarea celor 7,5 miliarde de euro oferite de UE Ungariei prin PNRR în schimbul aprobării de către Budapesta a mai multor planuri și proiecte europene cheie, pe care le-a blocat folosindu-se de dreptul său de veto.
“Suntem pe cale să devenim beligeranți în război. Europa joacă un joc foarte periculos” a declarat Viktor Orban în raport cu sancțiunile aplicate de UE Rusiei, încercând să justifice decizia de a nu se conforma celorlalte țări europene în aplicarea sancțiunilor.
Viktor Orban susține că Ungaria merită să primească fondurile respective pentru statutul de membru al UE. Planul național de redresare nu a fost până acum aprobat de Bruxelles, iar sumele aferente sunt blocate, și, în condițiile în care Ungaria nu obține până la finalul anului acordul Comisiei Europene și a majorității statelor membre, riscă să piardă până la 70% din sumele nerambursabile oferite de blocul comunitar.
Pentru a convinge însă UE să îi ofere aceste fonduri, Ungaria a promis că va adopta o serie de reforme. Anterior, Ungaria a blocat decizii importante la nivelul UE, precum un ajutor financiar în valoare de 18 miliarde de euro oferit Ucrainei, o decizie considerată de unii diplomați europeni drept o formă de “șantaj”.

Poltico mai explică faptul că, cel mai probabil, Bruxelles-ul va debloca în curând fondurile promise Ungariei prin PNRR, dar, în cazul în care guvernul Orban nu se ține de promisiune și blochează în continuare proiectele europene, reputației blocului comunitar ar avea de suferit. În același timp, sub presiunea crizei, Ungaria a redactat un draft al unui proiect de lege prin care intenționează să consolideze independența Consiliului Național al Magistraturii, unul dintre obiectivele asumate prin PNRR. Statele membre ale UE au fost însă de acord să prelungească termenul de implementare a celor 17 reforme privind combaterea corupției la nivel național, așadar Budapesta are acum la dispoziție încă o lună, până pe 19 decembrie, pentru a finaliza obiectivele PNRR.
O ședință a Comisiei Europene va avea loc pe 6 decembrie, când organul executiv al UE va analiza progresul Ungariei în ceea ce privește implementarea celor 17 reforme. Politico mai notează că un posibil rezultat ar fi ca Ungaria să primească doar o parte din sumă pe 6 decembrie, iar statele UE vor avea apoi încă 10 zile la dispoziție pentru a decide dacă Ungaria trebuie sau nu sancționată.

Manchester Uniteda a angajat avocați pentru a-l da în judecată pe Cristiano Ronaldo pentru o presupusă încălcare de contract, în urma afirmațiilor făcute de atacant într-un interviu pentru un post de televiziune britanică. Atacantul portughez a făcut o serie de acuzaţii, printre care cele mai notabile sunt că ar fi forţat să plece de la club, că directorii nu au avut empatie după decesul fiului său nou-născut, şi că proprietarilor nu le pasă de club. Mai mult, el a afirmat că se simte nerespectat de antrenor.
Acest lucru înseamnă aproape sigur că Ronaldo nu va mai juca pentru United. Mai mult, jucătorul a fost instruit să nu se mai întoarcă la baza de antrenament a clubului de la Carrington după ce va participa, cu Portugalia, la Cupa Mondială din Qatar de la sfârşitul lui noiembrie.
Contractul lui Ronaldo expiră în luna iulie, iar jucătorul câștigă circa 500 de mii de lire pe săptămână.

Tribunalul Districtual din Haga a ajuns la concluzia că avionul MH17 s-a prăbușit după ce a fost lovit de o rachetă lansată de pe un câmp din estul Ucrainei. Judecătorii au mai constatat că Rusia deținea ”controlul” asupra separatiștilor din estul Ucrainei, în 2014. Conform instanței, a fost o acțiune deliberată de doborâre a unui avion, chiar dacă separatiștii voiau să doboare un avion un militar, nu o aeronavă civilă.
Patru persoane au fost judecate în acest proces. Trei dintre acestea sunt ruși: Igor Girkin, fostul ”ministru al apărării” al administrației proruse din autodeclarată Republica Populară Donețk, generalul-maior Serghei Dubinski și colonelul Oleg Pulatov. Al patrulea suspect este un ucrainean, Leonid Kharchenko. Toți patru au susținut că sunt nevinovați. Igor Girkin, care la acea vreme era unul dintre politicienii importanți din Donbas, a declarat într-un interviu că simte o ”responsabilitate morală” pentru decesul pasagerilor.
Instanța olandeză i-a găsit vinovați pe trei dintre cei patru suspecții principali că au participat la doborârea cursei Malaysian Airlines MH17, doi foști militari în Armata Rusă și un fost lider separatist ucrainean. Tribunalul i-a condamnat la închisoare pe viață. O a patra persoană a fost achitată. Totuși, este foarte puțin probabil ca vreuna dintre persoanele condamnate să fie închise, deoarece suspecți au fost judecați în lipsă. Niciunul dintre nu a fost prezent la proces, pentru că nu au fost niciodată reținuți.
Zborul MH17, de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât lângă Donețk, în estul Ucrainei, în iunie 2014. Toți cei 298 de pasageri aflați la bord au decedat.