Înaintea celui de-al patrulea forum China-Rusia, președintele Xi Jinping a declarat că este dispus să încheie un parteneriat mai strâns cu Moscova pentru a asigura securitatea energetică a celor două țări.
“China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a stabili un parteneriat energetic mai strâns, pentru a promova dezvoltarea energiei curate și ecologice și pentru a menține împreună securitatea energetică internațională și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare din industrie”, a spus Xi, citat de presa de stat chineză.
Oficialii ruși spun că investitorii chinezi sunt așteptați să înlocuiască ruta de transport a petrolului din Canalul Suez cu cea din Marea Nordului. Întâlnirea liderilor de la Moscova și Beijing are loc în contextul în care statele G7 vor să impună un plafon pentru prețul petrolului rusesc, în încercarea de a reduce capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul din Ucraina. Rusia a anunțat însă că în cazul plafonării prețului petrolului își va îndrepta exporturile către state precum China sau India.
Conform prim-vicepreședintelui rus, Alexander Novak, exporturile de energie ale Rusiei către China au crescut ca valoare cu 64% și cu 10% ca volum, anul acesta. În acest context, Moscova a devenit al patrulea cel mai mare centru comercial de yuani din lume. De altfel, directorul executiv al companiei ruse Rosneft, care produce petrol și asigură 7% din necesarul Chinei, a estimat că anul acesta comerțul bilateral al statelor ar trebui să ajungă la aproximativ 180 de miliarde de dolari.

Advertisement
De la debutul sancțiunilor pe care statele europene, SUA și Canada le-au impus Rusiei, Moscova a încercat să se apropie tot mai mult de Asia. În ceea ce privește exportul de gaze naturale, Rusia urmărește să sporească cantitățiile oferite Chinei și chiar să colaboreze pentu implementarea unui vast proiect energetic la Marea Nordului. De asemenea, discută despre o posibilă “uniune a gazelor” încheiată cu Kazahstan și Uzbekistan.

Parchetul European (EPPO) a emis un comunicat în care detaliază o investigație comună alături de autoritățile din 14 state europene privind o schemă de fraudă financiară implicând taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru comercializare unor dispozitive electronice.
Procurorii și autoritățile relevante ale fiecărei țări europene au efectuat peste 200 de percheziții în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia și Spania. EPPO a dispus deja măsurile necesare pentru recuperarea sumei pierdute.
“Fără EPPO, pregătirea acestui tip de operațiune ar fi durat ani de zile – sau, mai probabil, nu ar fi avut loc niciodată. Operațiunea Amiral este o demonstrație clară a avantajelor unui parchet transnațional. (…) A fost nevoie de mai puțin de 18 luni de la raportul inițial al crimei până la descoperirea unei întregi rețele de grupuri criminale organizate, responsabile pentru o pierdere uimitoare de 2,2 miliarde de euro pentru contribuabilii din UE. Cred că aceasta este cea mai mare fraudă în materie de TVA din Europa descoperită până acum”, a explicat procurorul șef european Laura Kövesi.
În comunicatul emis, EPPO a explicat că investigația a pornit după ce autoritățile Autoritatea Fiscală portugheză a descoperit o companie care vindea telefoane mobile, tablete, căști și alte dispozitive electronice suspectă de fraudă și au cerut, conform normelor legale, ajutorul EPPO.

Advertisement
Inițial, procurorii portughezi nu au găsit nicio neregulă în ceea ce privește activitatea companiei, însă ancheta amănunțită a procurorilor Europol, care au colaborat cu cei din statele membre UE, a dovedit că există legături între compania portugheză și aproape 9.000 de entități juridice, dar și peste 600 de persoane fizice, din diferite țări. Printre acestea se numără cele 22 de state care au procurori delegați EPPO, dar și Ungaria, Irlanda, Suedia, Polonia, Albania, China, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite.

EPPO a explicat că pe lângă numărul mare de state implicate și suma totală a fraudei, este impresionantă și complexitatea lanțului de companii implicate în frauda de tip ”carusel”: companii care acționau ca furnizori și firme care le vindeau online și pretindeau rambursări de TVA, la companii offshore, care spălau banii.

Update: Președintele Klaus Iohannis și Secretarul General al NATO au susținut o declarație comună de presă, înaintea Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO, care începe mâine.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
Am evaluat situația de securitate a spațiului euro-atlantic generată de situația din Ucraina. Mâine va începe la București reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, prima găzduită de București de la summitul din 2008.
Am subliniat în discuțiile cu domnul Secretar General necesitatea implementării deciziilor adoptate în urma summitului de la Madrid din acest an și a celui care va avea loc anul viitor în Lituania. Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost introdusă în premieră la inițiativa României în noul concept strategic al NATO.
România a făcut pași concreți pentru respectarea angajamentului față de Alianță, precum mărirea bugetului Alocat apărării la 2,5% din PIB, începând din 2023. Împreună cu domnul Jens Stoltenberg am evaluat progresele din ultimele 10 luni, mai ales întărirea flancului estic. În prezent găzduim aproape cinci mii de soldați aliați. Vom continua să ne coordonăm cu Franța, alături de Belgia, Olanda și Luxemburg. Am arătat că ne îndeplinim obligațiile ca națiune gazdă.
În afara Războiului din Ucraina, o temă complementară a întâlnirii este creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre. Vom discuta și alte teme, precum implementarea conceptului strategic – de care depinde stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii. Acțiunile Rusiei reprezintă noi provocări, avem nevoie de un NATO solidar.
Principalele declarații ale Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg:
În cadrul întâlnirii care începe mâine vom discuta despre războiul ilegal al Rusiei în Ucraina. În contextul acestei agresiuni, NATO își întărește prezența pe flancul estic. Vom face tot ce e necesar să ne apărăm aliații.
România a ajutat mult Ucraina să-și exporte grânele, găzduiește refugiați și oferă armament. Mulțumesc din nou și sper să continuăm cooperarea.
Întrebare: Zelenski a avertizat populația să fie pregătită pentru noi bombardamente asupra orașelor. Ce info are NATO? Având în vedere sit din Ucraina, are Ro nevoie de trupe suplimentare sau asistență?