Banca Națională majorează din nou dobânda de referință cu încă +0,5%, până la 6,75%. Este a opta majorare din acest an. BNR mai spune că ”cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV”

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis astăzi majorarea dobânzii de referință cu 0,5%, până la 6,75%. Este a opta majorare din acest an. La începutul anului dobânda de referință era 1,75%.
Conform BNR, ”cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat”.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, a hotărât următoarele:
majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75%pe an, de la 6,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Reamintim că indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor în lei acordate până în luna mai 2019, a fost cotat marți la 8,14%. IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor acordate după mai 2019, este 4,06%. Inflația generală la nivelul lunii septembrie a fost calculată de Institutul de Statistică la 15,88%, iar alimentele s-au scumpit cu 19,1%.

Forțele Aeriene Române execută zboruri de antrenament la joasă altitudine (între 150 și 2.000 de metri) cu aeronave F-16, în sud-estul țării. Exercițiile sunt planificate de anul trecut

Forțele Aeriene Române au anunțat că desfășoară azi, 8 noiembrie, zboruri de antrenament la înălţimi mici (aproximativ 150 – 2.000 m înălțime faţă de sol) în sud-estul țării, la care participă aeronave F-16 Fighting Falcon.
Precizează că “aceste activităţi de zbor, planificate cu un an înainte, sunt executate în conformitate cu Planurile de Instruire în Zbor şi în concordanţă cu reglementările aeronautice în vigoare, având drept scop creşterea nivelului de antrenare a personalului navigant și menținerea capacității acționale a Forțelor Aeriene Române“.
“Statul Major al Forţelor Aeriene se preocupă constant pentru diminuarea impactului activităţilor aeronautice asupra comunităţii locale, urmărind în acelaşi timp îndeplinirea obiectivelor de pregătire a piloţilor, în conformitate cu cerinţele specifice, obiective care includ şi executarea unor antrenamente adecvate condiţiilor actuale“, au mai transmis Forțele Aeriene pe Facebook.

Oligarhul rus Evgheni Prigojin, apropiat al lui Putin și fondator al grupării de mercenari Wagner, pretinde că “a intervenit și va continua să intervină în alegerile din SUA”. Declarația, cu o zi înainte de alegerile americane intermediare

Am intervenit [în alegerile din SUA], intervenim și vom continua să intervenim. Cu grijă, cu precizie și cu atenție, în felul nostru, așa cum știm să facem” este mesajul pe care l-a postat Evgheni Prigojin pe contul său de VKontakte (echivalentul Facebook rusesc).

Declarația acestuia vine cu o zi înainte de alegerile americane intermediare. Prigojin a completat mesajul cu o declarație criptică, afirmând că “în timpul operațiunilor noastre precise, vom îndepărta simultan ambii rinichi și ficatul”. Oficialii americani nu au oferit, momentan, o reacție oficială în urma afirmațiilor lui Prigojin. De asemenea, nu este exclus ca acesta să fi vorbit despre alegeri cu scopul de a periclita demersul electoral din SUA, de marți, când americanii urmează să aleagă componența Senatului și a Camerei Reprezentanților.
Reamintim că Evgheni Prigojin este supranumit “Bucătarul lui Putin” și este șeful grupului de mercenari Wagner, o armată privată, care a operat alături de Armata Rusă odată cu invadarea Ucrainei. În iulie, Departamentul de Stat al SUA a oferit o recompensă de aproape zece milioane de dolari în schimbul informațiilor privind implicarea lui Prigojin în alegeri.

Europa League. Tragerea la sorți a play-off-ului: Barcelona – Manchester United este derby-ul fazei competiționale. Tabloul complet al meciurilor

Meciurile din cadrul play-off-ului competiției, în urma tragerii la sorți, sunt:

Barcelona – Manchester United
Juventus – Nantes
Sporting – Midtjylland
Şahtior – Rennes
Ajax – Union Berlin
Bayer Leverkusen – AS Monaco
Sevilla – PSV
FC Salzburg – AS Roma
Ajax, Bayer Leverkusen, Barcelona, Sporting, Salzburg, Șahtior, Sevilla și Juventus au ajuns în această fază competițională după ce au terminat pe locul al treilea în grupele Champions League. Ele se vor confrunta cu echipele care au terminat pe locul al doilea în grupele Europa League.
Partidele, în sistem tur-retur, vor avea loc pe 16 și 23 februarie 2023. Învingătoarele se vor duela în optimi cu câștigătoarele grupelor Europa League: Arsenal, Fenerbahçe, Real Betis, Union SG, Real Sociedad, Feyenoord, Freiburg și Ferencvaros.
Finala se va disputa pe Puskas Arena din Ungaria, pe 31 mai 2023. Deținătoarea trofeului este Eintracht Frankfurt.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM): Anii 2015-2022 vor fi probabil declarați cei mai călduroși opt ani înregistrați vreodată

În deschiderea conferinţei privind schimbările climatice din Egipt, OMM a arătat într-un raport că topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării (care s-a dublat în ultimii 30 de ani), ploile torențiale, valurile de căldură și, implicit, dezastrele provocate de acestea s-au accelerat. Organizația mai arată în document că atât natura, cât şi oamenii şi hrana lor “sunt în pericol”. Conform prognozelor organizaţiei, temperatura medie globală în 2022 va fi cu aproximativ 1,15 grade Celsius peste media preindustrială (1850-1900), ceea ce înseamnă că fiecare an începând cu 2016 a fost unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată.
Secretarul general al ONU avertizează că lumea se află acum într-o situație de urgență climatică, limita de încălzire de 1,5 grade Celsius peste media perioadei preindustriale fiind considerată aproape imposibil de menținut: “Planeta noastră este pe cale să atingă puncte de cotitură care vor face schimbările climatice ireversibile”.
În ultimul an, Asia de Sud a fost lovită de un val de căldură timp de două luni. Inundațiile din Pakistan au afectat o treime din ţară şi au provocat mii de decese și strămutarea a milioane de locuitori. În Africa de Est, perioadele consecutive de precipitaţii sub medie au fost cele mai lungi din ultimii 40 de ani. Săptămâna aceasta, autoritățile din Kenya au anunțat că sute de elefanți, zebre și antilope au decedat în ultimele nouă luni din cauza secetei prelungite, cea mai lungă de după 1980.

China s-a confruntat cu cel mai lung și mai intens val de căldură înregistrat vreodată și a doua cea mai secetoasă vară, iar nivelul apei de pe râul Yangtze, important din punct de vedere comercial, a scăzut puternic. În urmă cu câteva zile, UNESCO a explicat că unii dintre cei mai faimoși ghețari din lume, inclusiv din Dolomiții din Italia, cei din parcurile Yosemite și Yellowstone din Statele Unite, dar și de pe Muntele Kilimanjaro, vor dispărea până în 2050 din cauza încălzirii globale.

Presa rusă pretinde că ecluza barajului Nova Kahovka (aflat sub ocupația rușilor) din Herson a fost lovită de o rachetă a ucrainenilor. Kievul nu a comentat informația, dar Zelenski avertizase anterior că rușii ar pregăti un atac sub steag fals asupra barajului

Agenția rusă TASS citează un oficial rus care susține că o rachetă lansată de ucraineni ar fi lovit ecluza barajului: “Racheta nu a provocat pagube critice. Barajul este intact și nu sunt victime”. Reuters precizează că nu a putut verifica această informație, iar rușii nu au prezentat dovezi pentru a susține aceste acuzații. Totodată, oficialii ucraineni nu au emis o reacție până la această oră. La scurt timp, autoritățile pro-ruse din Herson au susținut că orașul și unele localități din jur au rămas fără apă și energie electrică, în urma unor bombardamente ucrainene care ar fi distrus liniile de tensiune.
Barajul Nova Kakhovka a căpătat o importanță strategică vitală în ultimele săptămâni, în contextul contraofensivei ucrainenilor. Începând din octombrie, atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că plănuiesc să distrugă barajul cu ajutorul explozibililor, într-o acțiune care ar inunda o mare parte din zona din aval și ar provoca probabil distrugeri majore în Herson și în jurul orașului.

Analiștii ISW considerau încă de acum două săptămâni că se pregătește un atac sub steag fals asupra barajului, care ar presupune inclusiv distrugerea acestuia. Aceștia explică faptul că o asemenea operațiune ar permite rușilor să acopere sau să justifice o retragere în stânga Niprului, într-o poziție mai ușor de apărat.
Volodimir Zelenski, președinte Ucrainei, a declarat la reuniunea Consiliului European de acum două săptămâni că are informații despre faptul că Rusia pregătește un atac terorist sub steag fals, prin minarea barajului Nova Kakhovka. Mai exact, șeful statului ucrainean a declarat: ”Rusia își pregătește în mod voit terenul pentru un dezastru la scară largă în sudul Ucrainei. Avem informații că teroriștii ruși au minat barajul și agregatele hidrocentralei Kakhovka”.
Potrivit lui Zelenski, barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de localități ar fi inundate rapid.