Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că astăzi, la Conferința ONU din Egipt pentru schimbările climatice, “România a făcut un pas important” către independenţa sa energetică.
“În prezența Președintelui României, Klaus Iohannis și a Reprezentantului Special al Președintelui SUA pentru Climă, John Kerry, Banca de Export-Import a Statelor Unite ale Americii s-a angajat să finanțeze cu 50 milioane de dolari faza a doua, de lucrări preliminare construcției celor două reactoare, și cu 3 miliarde de dolari cea de-a treia fază, de realizare propriu-zisă a proiectului“, a transmis Ciucă.
Totuși, prin cele două scrisori de intenție înmânate ministrului Energiei, este asigurată aproximativ o treime din suma necesară construirii celor două reactoare de la Cernavodă, restul urmând a fi asigurat prin alte linii de finanțare.
Context: Potrivit Guvernului, proiectul unităților 3 și 4 este structurat în trei faze. Prima fază, cea pregătitoare, va fi finalizată până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor. Ce-a de-a doua fază, a lucrărilor preliminare, va fi demarată în martie/aprilie 2023 și va fi finalizată în trimestrul al treilea din 2025. Faza a treia, de construcție efectivă a celor două reactoare, se va încheia în 2030.

Advertisement
În anul 2020, România a anulat înțelegerea cu China pentru contruirea celor două reactoare și, în schimb, a semnat un acord inițial cu SUA, pentru acces la tehnologie nucleară americană.

“Președintele Michel a fost invitat pentru a se adresa în cadrul celei de-a cincea ediții a expoziției comerciale Hongqiao Forum, din Shanghai. La cererea autorităților chineze, am prezentat un videoclip pre-înregistrat [cu mesajul domnului Michel] dar care nu a mai fost difuzat. Am abordat această problemă prin canalele diplomatice“, a transmis purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European pentru Reuters.
Mai mulți diplomați europeni au declarat în condiții de anonimat pentru Reuters că discursul președintelui Charles Michel conținea mesaje critice privind “războiul ilegal al Rusiei în Ucraina, din care Europa învață astfel lecții importante”. Totodată, în discursul său, Charles Michel ar fi cerut Beijingului să se implice mai mult și să pună capăt conflictului dintre cele două țări vecine din Europa de Est.
Conform Reuters, Charles Michel ar fi urmat să transmită următorul mesaj: “În Europa, vrem echilibru în relațiile noastre comerciale […] pentru a evita situații de dependență excesivă. Acest lucru este valabil și pentru relațiile noastre comerciale cu China. China s-ar putea folosi de influența pe care o deține pentru a opri războiul brutal al Rusiei […] prin așa-numitul parteneriat fără limite cu Rusia“.
Printre alți oficiali care au vorbit în cadrul ceremoniei din Shanghai se numără directorul general al FMI, directorul Organizației Mondiale a Comerțului, președinții Indoneziei și Sri Lankăi și liderul Belarus, Alexandr Lukașenko, un aliat loial al președintelui rus Vladimir Putin. Belarus a găzduit pe teritoriul său mii de soldați și echipamente rusești înaintea izbucnirii războiului.

China a evitat până acum să critice agresiunea Rusiei asupra statului său vecin. Președintele chinez Xi Jinping și președintele Consiliului European, Charles Michel, sunt așteptați să participe și să discute la summitul G20 de la Bali, care are loc săptămâna viitoare.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis astăzi majorarea dobânzii de referință cu 0,5%, până la 6,75%. Este a opta majorare din acest an. La începutul anului dobânda de referință era 1,75%.
Conform BNR, ”cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat”.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, a hotărât următoarele:
majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75%pe an, de la 6,25% pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Reamintim că indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor în lei acordate până în luna mai 2019, a fost cotat marți la 8,14%. IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor acordate după mai 2019, este 4,06%. Inflația generală la nivelul lunii septembrie a fost calculată de Institutul de Statistică la 15,88%, iar alimentele s-au scumpit cu 19,1%.

Am intervenit [în alegerile din SUA], intervenim și vom continua să intervenim. Cu grijă, cu precizie și cu atenție, în felul nostru, așa cum știm să facem” este mesajul pe care l-a postat Evgheni Prigojin pe contul său de VKontakte (echivalentul Facebook rusesc).

Declarația acestuia vine cu o zi înainte de alegerile americane intermediare. Prigojin a completat mesajul cu o declarație criptică, afirmând că “în timpul operațiunilor noastre precise, vom îndepărta simultan ambii rinichi și ficatul”. Oficialii americani nu au oferit, momentan, o reacție oficială în urma afirmațiilor lui Prigojin. De asemenea, nu este exclus ca acesta să fi vorbit despre alegeri cu scopul de a periclita demersul electoral din SUA, de marți, când americanii urmează să aleagă componența Senatului și a Camerei Reprezentanților.
Reamintim că Evgheni Prigojin este supranumit “Bucătarul lui Putin” și este șeful grupului de mercenari Wagner, o armată privată, care a operat alături de Armata Rusă odată cu invadarea Ucrainei. În iulie, Departamentul de Stat al SUA a oferit o recompensă de aproape zece milioane de dolari în schimbul informațiilor privind implicarea lui Prigojin în alegeri.