Europa League. Tragerea la sorți a play-off-ului: Barcelona – Manchester United este derby-ul fazei competiționale. Tabloul complet al meciurilor

Meciurile din cadrul play-off-ului competiției, în urma tragerii la sorți, sunt:

Barcelona – Manchester United
Juventus – Nantes
Sporting – Midtjylland
Şahtior – Rennes
Ajax – Union Berlin
Bayer Leverkusen – AS Monaco
Sevilla – PSV
FC Salzburg – AS Roma
Ajax, Bayer Leverkusen, Barcelona, Sporting, Salzburg, Șahtior, Sevilla și Juventus au ajuns în această fază competițională după ce au terminat pe locul al treilea în grupele Champions League. Ele se vor confrunta cu echipele care au terminat pe locul al doilea în grupele Europa League.
Partidele, în sistem tur-retur, vor avea loc pe 16 și 23 februarie 2023. Învingătoarele se vor duela în optimi cu câștigătoarele grupelor Europa League: Arsenal, Fenerbahçe, Real Betis, Union SG, Real Sociedad, Feyenoord, Freiburg și Ferencvaros.
Finala se va disputa pe Puskas Arena din Ungaria, pe 31 mai 2023. Deținătoarea trofeului este Eintracht Frankfurt.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM): Anii 2015-2022 vor fi probabil declarați cei mai călduroși opt ani înregistrați vreodată

În deschiderea conferinţei privind schimbările climatice din Egipt, OMM a arătat într-un raport că topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării (care s-a dublat în ultimii 30 de ani), ploile torențiale, valurile de căldură și, implicit, dezastrele provocate de acestea s-au accelerat. Organizația mai arată în document că atât natura, cât şi oamenii şi hrana lor “sunt în pericol”. Conform prognozelor organizaţiei, temperatura medie globală în 2022 va fi cu aproximativ 1,15 grade Celsius peste media preindustrială (1850-1900), ceea ce înseamnă că fiecare an începând cu 2016 a fost unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați vreodată.
Secretarul general al ONU avertizează că lumea se află acum într-o situație de urgență climatică, limita de încălzire de 1,5 grade Celsius peste media perioadei preindustriale fiind considerată aproape imposibil de menținut: “Planeta noastră este pe cale să atingă puncte de cotitură care vor face schimbările climatice ireversibile”.
În ultimul an, Asia de Sud a fost lovită de un val de căldură timp de două luni. Inundațiile din Pakistan au afectat o treime din ţară şi au provocat mii de decese și strămutarea a milioane de locuitori. În Africa de Est, perioadele consecutive de precipitaţii sub medie au fost cele mai lungi din ultimii 40 de ani. Săptămâna aceasta, autoritățile din Kenya au anunțat că sute de elefanți, zebre și antilope au decedat în ultimele nouă luni din cauza secetei prelungite, cea mai lungă de după 1980.

China s-a confruntat cu cel mai lung și mai intens val de căldură înregistrat vreodată și a doua cea mai secetoasă vară, iar nivelul apei de pe râul Yangtze, important din punct de vedere comercial, a scăzut puternic. În urmă cu câteva zile, UNESCO a explicat că unii dintre cei mai faimoși ghețari din lume, inclusiv din Dolomiții din Italia, cei din parcurile Yosemite și Yellowstone din Statele Unite, dar și de pe Muntele Kilimanjaro, vor dispărea până în 2050 din cauza încălzirii globale.

Presa rusă pretinde că ecluza barajului Nova Kahovka (aflat sub ocupația rușilor) din Herson a fost lovită de o rachetă a ucrainenilor. Kievul nu a comentat informația, dar Zelenski avertizase anterior că rușii ar pregăti un atac sub steag fals asupra barajului

Agenția rusă TASS citează un oficial rus care susține că o rachetă lansată de ucraineni ar fi lovit ecluza barajului: “Racheta nu a provocat pagube critice. Barajul este intact și nu sunt victime”. Reuters precizează că nu a putut verifica această informație, iar rușii nu au prezentat dovezi pentru a susține aceste acuzații. Totodată, oficialii ucraineni nu au emis o reacție până la această oră. La scurt timp, autoritățile pro-ruse din Herson au susținut că orașul și unele localități din jur au rămas fără apă și energie electrică, în urma unor bombardamente ucrainene care ar fi distrus liniile de tensiune.
Barajul Nova Kakhovka a căpătat o importanță strategică vitală în ultimele săptămâni, în contextul contraofensivei ucrainenilor. Începând din octombrie, atât Rusia, cât și Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că plănuiesc să distrugă barajul cu ajutorul explozibililor, într-o acțiune care ar inunda o mare parte din zona din aval și ar provoca probabil distrugeri majore în Herson și în jurul orașului.

Analiștii ISW considerau încă de acum două săptămâni că se pregătește un atac sub steag fals asupra barajului, care ar presupune inclusiv distrugerea acestuia. Aceștia explică faptul că o asemenea operațiune ar permite rușilor să acopere sau să justifice o retragere în stânga Niprului, într-o poziție mai ușor de apărat.
Volodimir Zelenski, președinte Ucrainei, a declarat la reuniunea Consiliului European de acum două săptămâni că are informații despre faptul că Rusia pregătește un atac terorist sub steag fals, prin minarea barajului Nova Kakhovka. Mai exact, șeful statului ucrainean a declarat: ”Rusia își pregătește în mod voit terenul pentru un dezastru la scară largă în sudul Ucrainei. Avem informații că teroriștii ruși au minat barajul și agregatele hidrocentralei Kakhovka”.
Potrivit lui Zelenski, barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de localități ar fi inundate rapid.

Șeful Comandamentului Strategic al SUA: “Această criză din Ucraina în care ne aflăm acum este doar încălzirea. Nu va dura mult până ne vor fi testate limitele în moduri în care nu ne-au mai fost testate de mult”

Amiralul Marinei Charles A. Richard, șeful Comandamentului Strategic al Statelor Unite, a transmis într-un discurs susținut săptămâna aceasta în cadrul Simpozionului anual al Naval Submarine League, că războiul din Ucraina nu este cel mai mare conflict pe care îl vor vedea SUA.
“Această criză din Ucraina în care ne aflăm acum este doar încălzirea”, a spus Richard. “Vine criza cea mare. Și nu va dura mult până ne vor fi testate limitele în moduri în care nu ne-au mai fost testate de mult. Trebuie să facem o schimbare rapidă, fundamentală, în modul în care abordăm apărarea acestei națiuni”, a continuat el.
Richards, care supraveghează programul de arme nucleare al SUA, a avertizat că China dezvoltă arme nucleare mult mai rapid decât SUA. “Pe măsură ce evaluăm nivelul nostru de descurajare împotriva Chinei, nava se scufundă încet. Se scufundă încet, dar tot se scufundă, deoarece, în principiu, [chinezii] pun capabilitățile în teren mai repede decât noi”, a spus Richard. “Nu va conta cât de bun este [planul nostru de operare], cât de buni sunt comandanții noștri, sau cât de buni sunt caii noștri, pentru că nu vom avea oricum suficienți. Și asta este o problemă pe termen scurt”.
Richard a mai spus că SUA trebuie să se uite la trecutul său de dezvoltare militară pentru a vedea cum și-ar putea crește dominația în sfera militară internațională: “Obișnuiam să știm cum să ne mișcăm rapid și am pierdut arta asta. Trebuie să ne întoarcem la a nu vorbi despre cum vom atenua eventualele eșecuri. Trebuie să ne întoarcem la modul în care puneam întrebări în această națiune, de genul: <

Reacția MAE la declarațiile lui Putin, care a afirmat că Varșovia vrea să recupereze teritoriile din vestul Ucrainei, “luate cu forța de la Ungaria, România și Polonia” în 1939: “Induc în mod fals ideea că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina”

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis azi într-un comunicat de presă că “respinge aserțiunile exprimate de Președintele Federației Ruse în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina“.
MAE reiterează că “războiul de agresiune declanșat de Rusia la 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. În acest context, România reafirmă susținerea sa fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internațional“.
Context: Președintele Vladimir Putin a declarat vineri, în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale, că “Occidentul a bătut în capul a milioane de oameni prostii istorice, inclusiv despre cursul real al celui de-al Doilea Război Mondial și rolul Uniunii Sovietice în victoria asupra Germaniei naziste“.
Fără a cita dovezi, Putin a afirmat că Polonia nu și-a abandonat visele de a prelua anumite părți ale Ucrainei. Președintele Rusiei a menționat că “la Varșovia se vorbește despre ideea de a returna acele teritorii ale Ucrainei care au fost luate de la Polonia în 1939. (…) În epoca sovietică, o parte din teritoriile istorice rusești au mers în Ucraina. Dar acest lucru a fost făcut voluntar, pentru a crea un spațiu cultural, umanitar și istoric comun. Acele teritorii [Vestul Ucrainei] au fost luate cu forța de la Ungaria, România și Polonia. Sunt situații cu totul diferite. Am renunțat de bună voie la teritorii istorice, dar acolo [în cazul Poloniei] au fost smulse cu forța în urma războiului. Unii oameni din Ucraina ar trebui să se gândească la asta“.

Advertisement
Ulterior, Polonia a transmis că astfel de declarații nu sunt decât dezinformare răspândită de Moscova în încercarea de a semăna discordie între Varșovia și Kiev.

Coreea de Sud și-a ridicat avioanele de luptă, după ce a detectat 180 de avioane nord-coreene zburând aproape de frontieră. În paralel, Coreea de Nord a tras 80 de focuri de artilerie în mare

Seulul anunță că a ridicat de la sol 80 de avioane, inclusiv avioane de luptă invizibile F-35A, ca răspuns la provocările nord-coreene din ultimele ore. Timp de patru ore, aeronavele nord-coreene au zburat la aproximativ 20 de kilometri nord de linia de demarcație militară, a precizat armata sud-coreeană. Alte aproximativ 240 de aeronave ale Coreei de Sud, ce participă la exercițiile aeriene cu Statele Unite, “au fost și ele pregătite să intervină”.
Manevrele au avut loc după ce Coreea de Nord a tras peste 80 de focuri de artilerie în mare în cursul nopții trecute și după lansarea mai multor rachete în mare, joi, inclusiv a unei posibile rachete balistice intercontinentale (ICBM) ce pare că a eşuat și s-a prăbușit în Marea Japoniei.
Lansările recente au determinat Statele Unite și Coreea de Sud să prelungească exercițiile aeriene comune, provocând nemulțumire în rândul autorităților nord-coreene. Luna trecută, zece avioane de luptă nord-coreene s-au apropiat de granița cu Coreea de Sud, motiv pentru care Seulul a lansat aeronave de interceptare.