Șeful Comandamentului Strategic al SUA: “Această criză din Ucraina în care ne aflăm acum este doar încălzirea. Nu va dura mult până ne vor fi testate limitele în moduri în care nu ne-au mai fost testate de mult”

Amiralul Marinei Charles A. Richard, șeful Comandamentului Strategic al Statelor Unite, a transmis într-un discurs susținut săptămâna aceasta în cadrul Simpozionului anual al Naval Submarine League, că războiul din Ucraina nu este cel mai mare conflict pe care îl vor vedea SUA.
“Această criză din Ucraina în care ne aflăm acum este doar încălzirea”, a spus Richard. “Vine criza cea mare. Și nu va dura mult până ne vor fi testate limitele în moduri în care nu ne-au mai fost testate de mult. Trebuie să facem o schimbare rapidă, fundamentală, în modul în care abordăm apărarea acestei națiuni”, a continuat el.
Richards, care supraveghează programul de arme nucleare al SUA, a avertizat că China dezvoltă arme nucleare mult mai rapid decât SUA. “Pe măsură ce evaluăm nivelul nostru de descurajare împotriva Chinei, nava se scufundă încet. Se scufundă încet, dar tot se scufundă, deoarece, în principiu, [chinezii] pun capabilitățile în teren mai repede decât noi”, a spus Richard. “Nu va conta cât de bun este [planul nostru de operare], cât de buni sunt comandanții noștri, sau cât de buni sunt caii noștri, pentru că nu vom avea oricum suficienți. Și asta este o problemă pe termen scurt”.
Richard a mai spus că SUA trebuie să se uite la trecutul său de dezvoltare militară pentru a vedea cum și-ar putea crește dominația în sfera militară internațională: “Obișnuiam să știm cum să ne mișcăm rapid și am pierdut arta asta. Trebuie să ne întoarcem la a nu vorbi despre cum vom atenua eventualele eșecuri. Trebuie să ne întoarcem la modul în care puneam întrebări în această națiune, de genul: <

Reacția MAE la declarațiile lui Putin, care a afirmat că Varșovia vrea să recupereze teritoriile din vestul Ucrainei, “luate cu forța de la Ungaria, România și Polonia” în 1939: “Induc în mod fals ideea că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina”

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis azi într-un comunicat de presă că “respinge aserțiunile exprimate de Președintele Federației Ruse în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina“.
MAE reiterează că “războiul de agresiune declanșat de Rusia la 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. În acest context, România reafirmă susținerea sa fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în frontierele sale recunoscute internațional“.
Context: Președintele Vladimir Putin a declarat vineri, în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale, că “Occidentul a bătut în capul a milioane de oameni prostii istorice, inclusiv despre cursul real al celui de-al Doilea Război Mondial și rolul Uniunii Sovietice în victoria asupra Germaniei naziste“.
Fără a cita dovezi, Putin a afirmat că Polonia nu și-a abandonat visele de a prelua anumite părți ale Ucrainei. Președintele Rusiei a menționat că “la Varșovia se vorbește despre ideea de a returna acele teritorii ale Ucrainei care au fost luate de la Polonia în 1939. (…) În epoca sovietică, o parte din teritoriile istorice rusești au mers în Ucraina. Dar acest lucru a fost făcut voluntar, pentru a crea un spațiu cultural, umanitar și istoric comun. Acele teritorii [Vestul Ucrainei] au fost luate cu forța de la Ungaria, România și Polonia. Sunt situații cu totul diferite. Am renunțat de bună voie la teritorii istorice, dar acolo [în cazul Poloniei] au fost smulse cu forța în urma războiului. Unii oameni din Ucraina ar trebui să se gândească la asta“.

Advertisement
Ulterior, Polonia a transmis că astfel de declarații nu sunt decât dezinformare răspândită de Moscova în încercarea de a semăna discordie între Varșovia și Kiev.

Coreea de Sud și-a ridicat avioanele de luptă, după ce a detectat 180 de avioane nord-coreene zburând aproape de frontieră. În paralel, Coreea de Nord a tras 80 de focuri de artilerie în mare

Seulul anunță că a ridicat de la sol 80 de avioane, inclusiv avioane de luptă invizibile F-35A, ca răspuns la provocările nord-coreene din ultimele ore. Timp de patru ore, aeronavele nord-coreene au zburat la aproximativ 20 de kilometri nord de linia de demarcație militară, a precizat armata sud-coreeană. Alte aproximativ 240 de aeronave ale Coreei de Sud, ce participă la exercițiile aeriene cu Statele Unite, “au fost și ele pregătite să intervină”.
Manevrele au avut loc după ce Coreea de Nord a tras peste 80 de focuri de artilerie în mare în cursul nopții trecute și după lansarea mai multor rachete în mare, joi, inclusiv a unei posibile rachete balistice intercontinentale (ICBM) ce pare că a eşuat și s-a prăbușit în Marea Japoniei.
Lansările recente au determinat Statele Unite și Coreea de Sud să prelungească exercițiile aeriene comune, provocând nemulțumire în rândul autorităților nord-coreene. Luna trecută, zece avioane de luptă nord-coreene s-au apropiat de granița cu Coreea de Sud, motiv pentru care Seulul a lansat aeronave de interceptare.

BCR a înregistrat un profit net de 1,53 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu aproximativ 35% față de aceeași perioadă a anului trecut

În raportul financiar al primelor nouă luni ale anului 2022, BCR a înregistrat un profit net de 1,539 miliarde de lei, cu o creștere de 34,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, când a înregistrat un profit de 1,141 miliarde de lei.
Datorită veniturilor operaționale mai mari, rezultatul operațional s-a îmbunătățit, ajungând la 1,96 miliarde de lei (+24,7%) în primele nouă luni.
Venitul net din dobânzi a înregistrat o creștere de 16,9%, având un total de 2,102 milioane de lei. În ceea ce privește venitul operațional, în primele nouă luni BCR a înregistrat o creștere de 19,7% până la 3,3 miliarde de lei, de la 2,7 miliarde în trecut.
Rezultatul net din tranzacționare a ajuns până la 452,9 milioane de lei (+69,4%), datorită activității de tranzacționare mai crescute.

Banca Angliei avertizează că Marea Britanie se va confrunta cu cea mai lungă recesiune din istoria sa, iar rata șomajului se va dubla în următorii doi ani

În perspectivele sale pentru economia Marii Britanii, Banca Angliei estimează că țara se va confrunta cu o recesiune ”foarte provocatoare”, în următorii doi ani. De asemenea, a avertizat că rata șomajului aproape că se va dubla.
Banca a majorat dobânda de referință cu 0,75% până la 3%, în încercarea de a combate inflația. A fost a opta majorare efectuată de Banca Centrală a Marii Britanii în acest an, dar și prima după ce fostul premier Liz Truss a prezentat proiectul ”mini-bugetului”, asupra căruia actualul prim-ministru a revenit și a eliminat aproape toate prevederile. Proiectul ”mini-bugetului” a provocat prăbușirea lirei sterline în raport cu alte monede importante, notează CNN.

Băncile centrale din toată lumea cresc într-un ritm agresiv nivelul indicelui de referință pentru dobânzile la credite, pentru a scădea cererea și a contracara inflația. În ultima săptămână, Rezervele Federale din SUA și Banca Centrală Europeană au decis majorări de 0,75% de puncte procentuale, astfel că indicele a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară din 2008 și până în prezent. În România, BNR a mărit dobânda de șapte ori în acest an, iar Banca mai are programată o ședință de politică monetară pe 18 noiembrie.

Advertisement
În SUA, inflația pe luna septembrie a fost calculată la 8,2%, iar în Zona Euro la 10,7% în octombrie. Institutul român de Statistică a anunțat pentru septembrie o inflație de 15,8%.

Cutremur în Zona Seismică Vrancea. UPDATE. INFP a revizuit la 5,4 Richter magnitudinea seismului de la ora 6 și 50 de minute, la o adâncime de 149 Km

În ziua de 03.11.2022, 06:50:25 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.4, la adâncimea de 148.8 km.
Cutremurul s-a produs la 74km E de Brasov, 76km NE de Ploiesti, 116km V de Braila, 118km V de Galati, 119km S de Bacau, 126km N de Bucuresti, 151km NE de Pitesti, 188km E de Sibiu, 190km N de Ruse, 199km SV de Iasi.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, până la acest moment nu au fost primite apeluri prin intermediul 112 și nici nu au fost semnalate pagube materiale sau victime.
Informații despre măsurile și modul de comportare înainte, în timpul și după producerea unui seism, aici: fiipregatit.ro/ghid/cutremur/