Producătorul finlandez de anvelope a anunțat astăzi că va investi 650 de milioane de euro într-o fabrică în municipiul Oradea, unde va angaja 500 de persoane. Construcția va începe în 2023, iar primele anvelope vor fi produse la jumătatea anului 2024. Din anul următor, va începe producția comercială.
Nokian a transmis că uzina va fi prima din domeniu cu zero emisii de dioxid de carbon: ”Vom putea folosi energia verde produsă în apropierea fabricii”, conform directorului operațiunilor de aprovizionare, Adrian Kaczmarczyk.
Nokian Tyres producea 80% din anvelopele pentru autoturisme în Rusia, dar a părăsit țara din cauza lansării invaziei în Ucraina, amintește Reuters.

Oficialii britanici au recunoscut sprijinul din domeniul cibernetic acordat Ucrainei, deoarece consideră că păstrarea secretului nu mai era necesară, având în vedere că Moscova era deja conștientă de acest lucru. Pagubele cauzate de hackerii ruși ar fi fost “foarte semnificative” fără asistența britanică, a declarat Leo Docherty, subsecretar de stat în ministerul britanic de Externe.
Docherty a declarat pentru Sky News că Marea Britanie și-a consolidat și propria apărare cibernetică din cauza “unei amenințări cibernetice foarte semnificative din partea Rusiei. (…) Avem o experiență profundă în ceea ce privește apărarea cibernetică și de aceea am fost foarte încântați să o împărtășim cu aliații noștri ucraineni”.
În valoare de aproximativ 6,35 milioane de lire sterline, Ukraine Cyber Programme a fost activat după ce Vladimir Putin a lansat invazia pe 24 februarie. Atacurile fizice ale trupelor și tancurilor ruse împotriva țintelor ucrainene au fost coroborate cu o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice.
Eșecul hackerilor ruși se datorează apărătorilor cibernetici ai Ucrainei, susținuți de experți din industria cibernetică și guverne străine, inclusiv din Marea Britanie, care au înfrânt sau limitat impactul eforturilor lor succesive. Marea Britanie și-a asumat un rol de lider în acest domeniu, afirmând că a ajutat guvernul ucrainean să răspundă atacurilor cibernetice și să își protejeze rețelele și informațiile clasificate.
Sprijinul britanic s-a bazat pe expertiza Centrului Național de Securitate Cibernetică (NCSC) din Marea Britanie, directorul acestuia declarând că “este mândru” că a jucat un rol în sprijinirea apărătorilor cibernetici ai Ucrainei.
Docherty a minimizat orice sugestie că decizia Marii Britanii de a ajuta Ucraina în online ar putea fi văzută de Rusia ca o intervenție directă în război: “Ucrainenii sunt în fruntea luptei în ceea ce privește apărarea patriei lor și le-am oferit o parte din material și expertiză pentru a le permite să facă asta foarte, foarte eficient”.
În afară de armament, Marea Britanie a oferit Ucrainei hardware și software pentru a-și consolida apărarea cibernetică, inclusiv firewall-uri pentru a preveni atacurile și pentru a se proteja împotriva atacurilor de DDoS. Astfel, populația a putut accesa informații și servicii vitale în timpul conflictului.

Dmitri Peskov a declarat marți pentru reporteri că desfășurarea forțelor americane în România sporește pericolul pentru Rusia, iar Moscova va lua acest lucru în considerare în momentul în care își va asigura securitatea.
“Cu cât forțele americane sunt mai aproape de granițele noastre, cu atât mai mare este pericolul pentru noi. Bineînțeles, cu atât mai bine contracarăm și vom continua să contracarăm atunci când ne asigurăm propria securitate” a continuat Peskov, adăugând că desfășurarea trupelor americane în apropiere de granițele Rusiei “nu duce la creșterea predictibilității și stabilității” în regiune.
Anterior, televiziunea americană CBS a difuzat un reportaj despre Divizia 101 Aeropurtată a SUA, dislocată în România, despre care a spus că este pregătită să lupte pe teritoriul ucrainean în cazul unei escaladări a conflictului din Ucraina sau al unui atac asupra unui stat membru NATO. Washingtonul a anunțat această relocare în această vară – prima în aproape 80 de ani – pentru consolidarea flanculuii estic al NATO. Potrivit CBS, Divizia include 4.700 de militari.
În ceea ce privește armata rusă, Kremlinul a recunoscut că se confruntă cu probleme în privința echipamentelor. “Ați auzit cu toții comentariile președintelui [la reuniunea Consiliului de Coordonare]. Într-adevăr, au existat probleme cu echipamentul” a declarat Dmitri Peskov. Acest lucru a fost recunoscut și de președinte la începutul acestei săptămâni. Putin a declarat marți că soldații ruși au nevoie de echipament “eficient și modern” și a cerut guvernului să accelereze fabricarea echipamentelor militare.

Armata Israeliană a transmis că lunetiști, soldați cu lansatoare de umăr și membri ai agenției de informații Shin Bet din Israel au atacat, marți dimineață, orașul Nablus din Cisiordania, și au avut ca obiectiv distrugerea unui laborator de bombe.
Presa locală scrie că pe lângă liderul respectivei grupări, au fost uciși trei membri ai unei miliții nou-formate care acționează independent de facțiunile consacrate, dar și doi localnici neînarmați care se întorceau de la serviciu. Alte 21 de persoane au fost rănite, printre care și ofițeri ai Autorității Naționale Palestiniene, despre care Israelul spune că au fost răniți fără intenție.
Premierul israelian Yair Lapida, care are acum pe agendă asigurarea unui nou mandat în urma alegerilor de la 1 noiembrie, a declarat că statul va continua să aprobe astfel de operațiuni de atac asupra grupărilor militante din Nablus și din alte orașe: “Nu vom ceda nici măcar un moment”.

Rishi Sunak a devenit primul premier britanic cu origini asiatice, dar și al treilea șef de guvern din ultimele trei luni. Cel mai tânăr lider al Partidului Conservator din ultimii 200 de ani, este și primul prim-ministru desemnat de Regele Charles al III-lea și al 57-lea din istoria Marii Britanii, potrivit BBC.
Principalele declarații ale lui Rishi Sunak:

Advertisement
Trebuie să explic de ce sunt aici, în calitate de nou prim-ministru. În aceste momente țara noastră se confruntă cu o criză economică profundă. Urmele pandemiei încă se văd, iar războiul din Ucraina a destabilizat piețele din întreaga lume.
O felicit pe doamna Truss pentru efortul depus, a avut un scop nobil, dar unele greșeli au fost făcute. Nu a avut intenții rele, dar au fost greșeli. Sunt hotărât să remediez aceste greșeli, iar acest proces începe imediat. Asta înseamnă că vor urma și decizii dificile.
În timpul pandemiei de Covid am făcut tot ce am putut pentru a proteja oamenii și afacerile. Voi aduce aceeași compasiune și în abordarea provocărilor de astăzi.
Guvernul pe care-l conduc nu va lăsa viitoarea generație cu o datorie pe care noi n-am putut-o plăti. Voi uni țara noastră nu prin cuvinte, ci prin acțiuni concrete.
În această dimineață, Liz Truss, care a obținut funcția în urmă cu șapte săptămâni, s-a prezentat la Palatul Buckingham pentru a-și înainta oficial demisia. Ulterior, i-a urat succes succesorului său și a declarat: ”Într-o perioadă scurtă, guvernul meu a acționat urgent și hotărât de partea familiilor și a firmelor. Am inversat creșterea asigurărilor naționale. Am ajutat milioane de gospodării cu facturile la energie și am ajutat mii de companii să evite falimentul”.
The Guardian scrie că Rishi Sunak a reușit o tranziție extrem de rapidă de la parlamentar la premier, în doar șapte ani, cea mai rapidă ascensiune politică din epoca modernă a Marii Britanii. Publicația britanică argumentează că evoluția lui nu a fost deloc simplă. Deși a pierdut cursa pentru șefia partidului, greșelile lui Liz Truss i-au oferit o nouă oportunitate.
După ce a devenit luni noul președinte al Partidului Conservator, Sunak, a cărui carieră a fost definită de conservatorismul fiscal, le-a transmis parlamentarilor că urmărește în anii de guvernare să dezvolte “o economie britanică extrem de productivă”.