Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS) a dat publicității rezultatele recensământului pentru anul 2021, în privința migrației. Potrivit datelor, Regatul Unit avea anul trecut 59,6 milioane de rezidenți, din care zece milioane (sau 16,8% din total) erau cetățeni născuți în afara granițelor. Spre comparație, la precedentul recensământ din 2011, numărul acestora din urmă era de 7,5 milioane.
ONS arată că după indieni, polonezi și pakistanezi, persoanele care au venit din România reprezintă a patra minoritate în Anglia și Țara Galilor. Dacă în 2011 erau 80 de mii de cetățeni care declarau că au imigrat din România, anul trecut erau 539 de mii. Creșterea a fost determinată de ridicarea restricțiilor de muncă pentru cetățenii români, în 2014, explică biroul de statistică.
În Anglia și Țara Galilor sunt 920 de mii de persoane care au imigarat din India, 743 de mii venite din Polonia și 624 de mii din Pakistan. Datele pentru Scoția și Irlanda de Nord nu au fost încă publicate.

Un studiu publicat în revista Nature Communications și coordonat de cercetători din SUA a estimat cantitatea de microplastic ingerată de Balenele Albastre, după monitorizarea a 191 de exemplare de balene albastre, balene cu înotătoare și balene cu cocoașă care trăiesc în largul coastei Californiei.
Balenele s-au hrănit în mare parte la adâncimi cuprinse între 50 și 250 de metri, porțiune care găzduiește “cea mai mare concentrație de microplastic din coloana de apă”, a declarat pentru AFP Shirel Kahane-Rapport, cercetător la Universitatea de Stat din California și autor principal al studiului. Oamenii de știință au estimat apoi dimensiunea și numărul de “guri” zilnice pe care le filtrează balenele. În cel mai probabil scenariu, balenele albastre au ingerat până la 10 milioane de bucăți de microplastic pe zi. Astfel, pe parcursul întregului sezon de hrănire, care cuprinde între 90 până la 120 de zile, cantitatea înseamnă mai mult de un miliard de bucăți pe an.
Cel mai mare animal din lume (Balena Albastră) devine astfel și cel mai mare consumator de deșeuri plastice de pe planetă, capabil să consume chiar și 44 kilograme pe zi, mai arată studiul. Studiul mai estimează că balenele cu cocoașă mănâncă aproximativ patru milioane de bucăți de microplastic pe zi. Constatara principală este că, practic, tot microplasticul consumat (99%) se află în krill și în peștii pe care îi mănâncă balenele (depinde de specia de balenă), mai degrabă decât în ​​apă. Particulele de plastic au dimensiuni similare cu alimentele pe care le mănâncă organismele mai mici.
“Este îngrijorător pentru noi”, a spus Kahane-Rapport, pentru că și “oamenii mănâncă acea pradă. Mâncăm hamsii, sardine, cod și somon, iar krill-ul este baza lanțului trofic”. Cercetările anterioare au demonstrat că krill-ul consumă microplastic.

Advertisement
Cercetătorii atrag atenția că există bazine oceanice mult mai poluate în lume decât coasta Californiei, inclusiv Marea Nordului, Marea Mediterană și apele din Asia de Sud-Est. “Balenele care se hrănesc în acele zone ar putea fi cu siguranță expuse unui risc mai mare decât în ​​largul coastei de aici, în vestul SUA”, a transmis dr. Matthew Savoca, de la Universitatea Stanford, care a făcut parte din echipa care a efectuat studiul.
Balenele ar putea fi afectate de microplastic și de substanțele chimice toxice pe care le transportă acesta, iar studiile anterioare au descoperit că în grăsimea lor au fost identificați contaminanți derivați din plastic. În afară de vânătoarea în exces din trecut, mamiferele se confruntă cu alte impacturi cauzate de om, cum ar fi poluarea cu zgomot. De-a lungul timpului, fragmente minuscule de plastic au fost găsite de la cele mai adânci oceane până la cei mai înalți munți, și chiar în interiorul organelor și sângelui uman.

Acțiunile au scăzut cu 19% după ce compania și-a publicat rezultatele financiare din trimestru al treilea, în care a raportat din nou venituri în scădere. Astfel, Meta a pierdut peste 65 de miliarde de dolari în capitalizare, iar acțiunile și-au pierdut 60% din valoare față de începutul anului.
Concret, Meta a raportat o scădere de 4% a veniturilor, până la 27,7 miliarde de dolari și o creștere a cheltuielilor de aproape 20% până la 22 de miliarde de dolari. La începutul acestei săptămâni, un fond de investiții a cerut companiei să-și reducă investiția anuală în Metavers, de la zece miliarde de dolari la cinci miliarde de dolari.
Gigantul tehnologic a luat numele de Meta anul trecut pentru a sublinia schimbarea de direcție către Metaverse, care combină realitatea cu lumea virtuală. La fel ca în cazul altor proiecte de realitate virtuală sau augmentată la care lucrează Meta, compania nu se așteaptă nici în cazul Metaverse să genereze profit în primii ani. Întrebat de ce se concentrează pe ”pariuri experimentale”, Zuckerberg a răspuns: ”Ar fi o greșeală pentru noi să nu ne concentrăm pe niciunul dintre aceste domenii care vor fi extrem de importante pentru viitorul nostru”.
Ca și alte mari companii tech, ca Google sau Snap, și cea condusă de Mark Zuckerberg este afectată de scăderea veniturilor din publicitate, întrucât brandurile plătesc mai puțin să se promoveze pe Facebook sau Instagram. Pentru Meta, alte probleme sunt și concurența dintre Instagram și TikTok sau modificările politicii de confidențialitate din partea Apple.