Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a prezentat într-un discurs principalele măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru a stabiliza piețele europene de energie, în contextul creșterii prețurilor. Măsurile vizează pe de o parte reducerea costului energiei electrice, iar pe de altă parte redistribuirea surplusului obținut în sectorul energetic.
“Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10 % din totalul de ore care au cel mai mare preț preconizat și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf”, a transmis ulterior Comisia Europeană într-un comunicat.
Organul executiv al UE propune, de asemenea, ca până pe 31 martie 2023 cererea globală de energie electrică să se reducă cu cel puțin 10% la nivelul fiecărui stat membru. Conform Comisiei Europene, “reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii”.
Propune, totodată, stabilirea plafonului temporar pentru producătorii de energie electrică utilizatori de tehnologii care necesită costuri mai mici (precum cele regenerabile, energia nucleară sau lignitul) la 180 euro/MWh.

Advertisement
“Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre și utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să își reducă facturile“, mai scrie Comisia Europeană.

Ministerul Apărării anunță că este vorba desre exercițiul militar “Justice Eagle 22.2”, care are loc anual, la Smârdan, în Galați.
Autoritățile mai precizează că la exercițiul de instruire în comun participă aliați din Franța, Olanda, Polonia, Portugalia și Statele Unite ale Americii, cu peste 80 de mijloace tehnice, în perioada 12-23 septembrie.
“Exercițiul are ca scop creșterea interoperabilității și a încrederii reciproce între aliați prin exerciții de antrenament cu trupe în teren și tactice, cu trageri de luptă“, a mai transmis MApN.
Un exercițiu militar similar, “Justice Eagle 22.1” a avut loc în luna martie, tot la Smârdan. Aproximativ 900 de militari și peste 70 de mijloace tehnice au paticipat la exercițiul desfășurat “pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile”.

Departamentul american al Comerțului a anunțat că a ajuns la un acord cu Alphabet, compania care deține Google, pentru producția unor cipuri speciale, care vor fi ulterior folosite în cercetarea unor nanotehnologii.
Departamentul Comerțului se așteaptă ca în final să fie proiectate și dezvoltate 40 de cipuri optimizate pentru diferite întrebuințări. Arhitectura acestora va fi open-source, astfel că cercetătorii nu vor avea restricții comerciale.
Între partenerii de cercetare ai Departamentului și Google se numără universități din Michigan, Maryland, precum și Universitățile George Washington, Brown și Carnegie Mellon. În schimb, nu au fost oferite informații despre valoarea acordului.
Înțelegerea a fost parafată sub umbrela Chips and Science Act, o lege care permite autorităților americane să subvenționeze producția internă de semiconductori și alte produse tehnologice foarte ieftine, pentru a reduce dependența de importuri. Administrația SUA a alocat 52 de miliarde de dolari în acest sens, iar o serie de companii tech au anunțat că vor deschide noi fabrici.

CFR precizează că garnitura era compusă din 30 vagoane, încărcate cu cereale, și aparține CFR Marfă. Circula pe relația Dej – Port Constanța, iar două vagoane s-au răsturnat între stațiile Monor Gledin – Râpa de Jos. Potrivit G4Media, cerealele erau aduse din Ucraina.
Și Centrul Infotrafic al Poliției Române a precizat că traficul feroviar este blocat pe Magistrala 400 Brașov – Satu Mare, din cauza incidentului. CFR explică faptul că va retrasa graficul de circulație al anumitor trenuri pe ruta alternativă, prin Războieni.

Conform datelor INS:
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.) a fost de 1.851 lei în T2 din 2022.
Este un avans de 5 lei față de trimestrul precedent, dar de 190 de lei față de T2 din 2021.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.774 lei, în creștere față de 1.601 lei în al doilea trimestru al anului trecut.
Numărul celor care au primit pensii de asigurări sociale (contributive) a scăzut cu 13 mii față de trimestrul precedent, până la 4,6 de milioane.
Raportul pensionarilor la numărul angajaților din țară a fost de 9 la 10. Acesta diferă de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureṣti ṣi judeṭul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 14 la 10 în judeṭul Vaslui.