Patru organizații juridice europene au dat în judecată Consiliul UE pentru că a aprobat PNRR-ul Poloniei, deși țara nu și-a respectat angajamentele privind statul de drept, iar accesul la fonduri era condiționat

Organizațiile susțin că obiectivele impuse de Consiliu în vederea aprobării planului nu restabilesc independența justiției poloneze. Fondurile erau condiționate de îndeplinirea unor obiective privind statul de drept, dar în iunie PNRR-ul Poloniei a fost aprobat. Astfel, țara poate accesa 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro în împrumuturi avantajoase, bani necesari pentru redresarea economică post-pandemie.
Cele patru organizații, care reprezintă drepturile judecătorilor europeni, susțin că “etapele” planului sunt problematice: “Acestea nu sunt suficiente pentru a asigura în mod corespunzător protecția independenței judecătorilor și nu țin cont de hotărârile Curții Europene de Justiție în acest sens”.
Conform plângerii înaintate de cele patru asociații europene, Curtea de Justiție “a hotărât că judecătorii polonezi afectați de proceduri disciplinare ilegale ar trebui reintegrați de îndată, fără întârziere, în timp ce una dintre etape ar introduce o procedură care ar dura mai mult de un an, cu un rezultat incert”.
Rolul parțial al procesului intentat este și de a bloca accesul Varșoviei la fondurile promise, până când se conformează hotărârilor judecătorești. Până acum, țara nu a primit fondurile agreate cu UE. Azi, președintele polonez Andrzej Duda a criticat Comisia Europeană pentru că “nu și-a respectat promisiunile”.
Singurele țări europene care nu au beneficiat încă de fondurile UE pentru redresare economică sunt Ungaria și Polonia.

Doi piloți Air France au fost suspendați după ce s-au luat la bătaie în cabina de pilotaj, în timpul unui zbor Geneva-Paris, în luna iunie. Compania consideră incidentul ca fiind unul izolat

Nu este clar de la ce a pornit disputa celor doi, dar potrivit unui raport al autorității de supraveghere a siguranței în aviație din Franța (BEA), în timpul unui zbor Geneva-Paris, unul dintre piloți l-a lovit pe celălalt, după care cei doi s-au apucat de gât, într-o luptă ce a fost oprită de restul echipajului. Potrivit unui ziar elvețian care a raportat prima dată incidentul, acesta s-a produs imediat după decolare, iar pe tot parcursul zborului unul dintre însoțitorii de bord a rămas în cabina de pilotaj pentru a preveni reizbucnirea bătăii dintre cei doi piloți.

Compania Air France, una dintre cele mai mari din lume, a recunoscut incidentul și a precizat că acesta este unul izolat, care nu reprezintă atitudinea generală a piloților săi.
Totuși, autoritatea franceză a mai citat cel puțin alte două incidente în care piloților Air France “pare că le lipsește rigoarea în respectarea procedurilor în timpul incidentelor de siguranță”. Astfel, BEA mai investighează un incident din aprilie ce a implicat un zbor Air France de la New York, care a suferit “probleme de control al zborului” înainte de aterizarea la Paris. Într-un alt zbor Air France din Congo către Paris, în decembrie 2020, a avut pierderi de combustibi, iar piloții au redirecționat avionul fără a urma protocoalele de siguranță.

Armata SUA a semnat un contract cu producătorul de arme Raytheon în valoare de 182 de milioane de dolari, pentru aprovizionarea Ucrainei cu sisteme avansate de rachete sol-aer NASAMS

Potrivit unui comunicat al companiei americane, aceste sisteme de apărare aeriană de rază medie sunt foarte adaptabile și oferă protecție împotriva dronelor, rachetelor de croazieră, elicopterelor și aeronavelor. Se așteaptă ca sistemele NASAMS (National/Norwegian Advanced Surface to Air Missile System) să fie furnizate Ucrainei ca răspuns la nevoia armatei de a se apăra împotriva amenințărilor aeriene avansate reprezentate de forțele rusești.
“Raytheon Missiles & Defense și partenerii noștri lucrează cu sârguință pentru a oferi rapid această capacitate critică și dovedită de apărare aeriană pentru a ajuta poporul ucrainean să-și apere patria”, a declarat Tom Laliberty, președintele Land Warfare & Air Defense, un departament al companiei.
“Ucraina se va alătura celor 12 națiuni de pe tot globul care se bazează pe NASAMS pentru a se proteja de o multitudine de amenințări, inclusiv rachete de croazieră, avioane și sisteme fără pilot”, a continuat Laliberty.
Dezvoltate și produse de Raytheon Missiles & Defense și Kongsberg Defence & Aerospace din Norvegia, sistemele NASAMS sunt compuse din radare Sentinel, rachete aer-aer cu rază medie avansată și centrul de distribuție a tragerii KDA.

Moderna dă în judecată Pfizer/BioNTech. Susține ca a dezvoltat tehnologia ARN mesager cu zece ani înainte de pandemie, iar Pfizer i-a copiat modelul și a încălcat astfel brevetul privind vaccinul anti-Covid

Moderna intenționează să obțină despăbugiri din partea Pfizer/BioNTech, fără a preciza suma la care face referire. Procesul a fost intentat la un tribunal din Massachusetts (SUA) și la Tribunalul Regional din Dusseldorf, Germania.
“Intentăm aceste procese pentru a proteja platforma tehnologică inovatoare ARNm căreia i-am pus bazele, în care am investit miliarde de dolari și pe care am brevetat-o ​​în deceniul care a precedat pandemia de COVID-19”, a declarat directorul executiv al Moderna, Stephane Bancel.
La doar 10 ani de la înființare, Moderna, cu sediul în Cambridge, Massachusetts, a inovat tehnologia vaccinurilor cu ARN mesager, care a permis dezvoltarea serurilor anti-Covid cu o viteză fără precedent. Din acest motiv, Moderna susține că Pfizer/BioNTech a copiat, fără permisiune, tehnologia ARNm pe care compania a brevetat-o ​​între 2010 și 2016, cu mult înainte ca primele cazuri de Covid să fie raportate în 2019.
În declarația de vineri, Moderna a spus că Pfizer/BioNTech și-a însușit două tipuri de proprietate intelectuală. Unul a implicat o structură ARNm pe care Moderna spune că oamenii de știință au început să o dezvolte în 2010 și că au fost primii care au validat-o în testările pe oameni din 2015.
“Pfizer și BioNTech au dus patru formule de vaccin diferite în faza de testare clinică, opțiuni care nu s-ar fi confundat cu tehnologia inovatoare Moderna. Totuși, au decis în cele din urmă să meargă mai departe cu un vaccin care are exact aceeași modificare chimică ARNm a vaccinului nostru”, a transmis Moderna în comunicatul său.
A doua presupusă încălcare implică codificarea unei proteine Spike ​​​​de lungime completă pe care Moderna spune că oamenii săi de știință au dezvoltat-o ​​în timp ce creau un vaccin pentru coronavirusul care provoacă Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Deși vaccinul MERS nu a intrat niciodată pe piață, dezvoltarea sa a ajutat Moderna să lanseze rapid vaccinul său anti-Covid.
Pfizer și BioNTech nu au emis un punct de vedere până acum.
Moderna, pe cont propriu, și compania americană Pfizer în parteneriat cu germanii de la BioNTech au fost printre primii care au dezvoltat un ser anti-Covid. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a acordat autorizația de utilizare de urgență a vaccinului anti-Covid Pfizer/BioNTech în decembrie 2020, urmat la o săptămână de vaccinul de la Moderna.

Parcul Național Retezat, exclus de pe lista siturilor de patrimoniu mondial UNESCO. În mâna cui va ajunge Parcul National Retezat?

Administrația Parcului Național Retezat a făcut un anunț trist, spunând că Parcul Național Retezat a fost retras din rețeaua rezervațiilor biosferei din patrimoniul mondial UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). În acest sens, țara noastră a rămas cu numai două arii protejate recunoscute de forul mondial, fiind vorba despre Delta Dunării și Pietrosu Mare.

UEFA a stabilit grupele Ligii Campionilor pentru sezonul 2022-2023. Bayern Munchen, Barcelona și Inter se vor duela în grupa C, iar PSG și Juventus vor juca în grupa H. Lista completă

Reprezentanții UEFA au început extragerea cluburilor din cele patru urne valorice la ora 19 (ora României) la Istanbul.

Anul acesta, Germania este reprezentată de cele mai multe echipe (5): Bayern München, Eintracht Frankfurt, RB Leipzig, Borussia Dortmund și Bayer Leverkusen. Este urmată de Spania, Anglia și Italia, fiecare cu câte patru: Real Madrid, FC Barcelona, Atletico Madrid și Sevilla – Manchester City, Liverpool, Chelsea și Tottenham – respectiv AC Milan, Juventus, Inter și Napoli.
În mod tradițional, faza grupelor s-ar fi disputat până în decembrie, la începutul pauzei de iarnă. Pentru acest sezon, conducătorii fotbalului european au trebuit să scurteze perioada de timp în care se vor desfășura cele șase etape, întrucât pe 20 noiembrie începe Campionatul Mondial de Fotbal 2022.
Astfel, partidele din grupe vor avea loc între 6 septembrie și 2 noiembrie. Fazele următoare sunt programate după Cupa Mondială, în februarie și martie 2023. Sferturile de finală vor avea loc în aprilie, iar semifinalele în luna mai. Finala se va disputa pe 10 iunie 2023, pe Stadionul Olimpic din Istanbul.
Ediția din acest an este cea cu numărul 68. Golgheterul all-time este Cristiano Ronaldo, care are 140 de reușite. Însă Manchester United, actuala echipă a portughezului, nu s-a calificat pentru acest sezon. Real Madrid este clubul cu cele mai multe trofee – 14.