Potrivit unui raport al publicației The Sunday Times, Prințul de Wales ar fi acceptat donația din partea lui Bakr bin Laden, patriarhul familiei saudite, și a fratelui său Shafiq. În vârstă de 73 de ani, succesorul la tronul Regatului Unit al Marii Britanii ar fi avut o întâlnire privată cu Bakr, la reședința sa regală din Londra, pe 30 octombrie 2013, la doi ani după ce Osama bin Laden a fost împușcat de forțele speciale americane într-un complex de lângă Islamabad, Pakistan.
Casa Clarence, care îl reprezintă pe Charles, contestă cu fermitate multe dintre afirmații, spunând că decizia de a accepta donația pentru Fondul de Caritate al Prințului de Wales (PWCF), a fost luată exclusiv de administratorii instituției.
Bakr și Shafiq bin Laden sunt frații vitregi ai lui Osama, rude cu fondatorul Al-Qaeda prin tatăl lor, Mohammed bin Awad bin Laden, un miliardar născut în Yemen. The Guardian precizează că nu există nicio sugestie conform căreia Bakr sau Shafiq bin Laden ar fi sponsorizat sau ar fi fost implicați la rândul lor în acte de terorism.
Sir Ian Cheshire, președintele Fundației Caritabile Prince of Wales, a declarat că: “Donația de la șeicul Bakr bin Laden din 2013 a fost analizată cu atenție de către administratorii PWCF la acea vreme”, iar o sursă apropiată organizației a adăugat că administratorii au ajuns atunci la concluzia că acțiunile unui membru al familiei bin Laden nu ar trebui să păteze reputația întregii familii.

O altă sursă a contestat sugestiile potrivit cărora Charles ar fi intermediat personal afacerea și ar fi fost de acord cu donațiile în ciuda obiecțiilor consilierilor care l-au rugat personal să returneze banii. Raportul publicației britanice vine la o lună după ce s-a speculat că Prințul de Wales ar fi acceptat saci de bani care conțineau milioane de euro în numerar în timpul întâlnirilor cu fostul prim-ministru al Qatarului, șeicul Hamad bin Jassim bin Jaber al-Thani.

Cod Roșu de furtună în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad și Bihor, între orele 15 și 20. Meteorologii anunță intensificări ale vântului, cu viteze de peste 90-100 km/oră și instabilitate atmosferică deosebit de accentuată. Pe alocuri vor fi căderi de grindină de medii și mari dimensiuni, precum și averse torențiale (peste 50 l/mp în perioade foarte scurte).
Cod Portocaliul de instabilitate atmosferică accentuată, de astăzi de la ora 12 și până duminică la ora 10, pentru majoritatea județelor țării, conform hărții. ANM prognozează rafale ale vântului de peste 70-90 km/oră, vijelii puternice, ploi abundente, frecvente descărcări electrice și pe alocuri căderi de grindină. În intervale scurte de timp, cantitățile de apă vor depăși local 40-60 l/mp.
Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, de astăzi de la ora 12 și până duminică la ora 22, în 17 județe din nord-estul, estul și sudul țării. Sunt anunțate averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25-30 de l/mp.

Banca Națională a Elveției (BNS) a raportat o pierdere în trimestrul al doilea al anului de 65 de miliarde de dolari, de asemenea, cea mai slabă performanță trimestrială înregistrată vreodată. Scăderile pieței bursiere și obligațiunilor și aprecierea francului au afectat grav valoarea activelor sale.
“Pierderea este istorică, dar cea mai mare parte este o pierdere de hârtie, nerealizată, legată de evaluările mai scăzute ale obligațiunilor și acțiunilor”, a declarat economistul Credit Suisse Maxime Botteron, care a spus că rezultatul este puțin probabil să fie o îngrijorare pentru BNS. “Nu cred că acest lucru va avea vreun efect asupra politicii monetare a BNS, singurul impact ar putea fi asupra finanțelor publice, deoarece plata BNS către guvern ar putea fi mai mică anul viitor”, a continuat aceasta.
Ca bancă centrală, BNS nu poate avea probleme de lichiditate, deoarece își poate îndeplini obligațiile de plată prin tipărirea banilor. Președintele BNS, Thomas Jordan, a declarat anul trecut că obținerea de profituri nu este scopul băncii și că nu va afecta obiectivul de a menține inflația sub 2%. ”Mandatul de politică monetară al BNS are întotdeauna prioritate și pot exista, de asemenea, momente în care îndeplinirea acestui mandat înseamnă acceptarea de pierderi”, le-a spus el acționarilor băncii, în aprilie 2021.
Banca centrală a majorat în iunie ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 15 ani, deoarece își propune să controleze creșterea inflației.

Un total de zece state care folosesc moneda unică au raportat o inflație de două cifre: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia. Datele sunt încă un semn de rău augur pentru economia blocului comunitar, care încetinește treptat, crescând probabilitatea unei recesiuni.
Inflația anuală în Zona Euro a urcat până la +8,9% de la +8,6% în iunie, conform estimării Biroului de Statistică a Uniunii Europene, Eurostat, care proiectează că prețul energiei a crescut în termeni anuali cel mai mult (+39,7%, față de +42,0% în iunie), urmat de alimente, alcool și tutun (+9,8%, față de +8,9% în iunie), bunuri industriale neenergetice (+4,5%, comparativ cu +4,3% în iunie) și servicii (+3,7%, față de +3,4% în iunie).
În iulie, prețurile au continuat să crească în majoritatea țărilor, împinse de perturbarea tot mai accentuată a piețelor globale de energie, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia. Creșterea prețurilor gazelor s-a reflectat și asupra altor produse, inclusiv fructe și legume proaspete.
Criza alimentară globală, problemele pe lanțurile de aprovizionare și restricțiile antiepidemica impuse de China pun, de asemenea, presiune asupra bunurilor și serviciilor de zi cu zi. În Germania, cea mai mare economie a UE, inflația a ajuns la +8,5%, după o mică scădere luna trecută (+8,2%) care a stârnit pentru scurt timp speranțele de ușurare. Prețurile în Franța au crescut cu +6,8%, iar în Italia cu +8,4%.
Țările baltice sunt în mod deosebit afectate de creșterea prețurilor gazelor, din cauza dependenței lor puternice de importurile străine pentru a-și satisface nevoile energetice : Estonia (+22,7%), Lituania (+20,8%) și Letonia (+21%). Pe de altă parte, Malta a înregistrat cea mai scăzută rată a inflației din Zona Euro, de +6,5% în iulie, dar depășește cu mult obiectivul BCE.
Nu este clar când sau cum va începe să se atenueze criza energetică. Kremlinul a arătat că este dispus să manipuleze fluxurile de gaze ca represalii pentru sancțiunile occidentale. Țările se pregătesc deja pentru cel mai rău scenariu, în care Rusia întrerupe unilateral toate livrările și trimite UE într-o recesiune profundă și dureroasă.
Raportul Eurostat asupra inflației vine la o săptămână după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat o creștere mai mare decât se aștepta a ratelor dobânzilor, prima mișcare de acest fel din ultimii 11 ani. BCE a indicat că va continua să majoreze ratele dacă situația economică se deteriorează. Inflația de 8,9% din iulie este de peste patru ori mai mare decât ținta de 2%.