Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au efectuat un amplu studiu pe 40.000 de tineri și o paletă largă de jocuri: Animal Crossing: New Horizons (Nintendo), Apex Legends (Electronic Arts), Eve Online (CCP Games), Forza Horizon 4 (Microsoft), Gran Turismo Sport (Sony), Outriders (Square Enix) și The Crew 2 (Ubisof). Ei au descoperit dovezi “puține sau deloc” că timpul petrecut jucând-le ar afecta în vreun fel fericirea sau bunăstarea tinerilor.
Spre deosebire de majoritatea studiilor anterioare, cercetătorii au reușit să obțină cooperarea a șapte mari firme producătoare de jocuri, care au fost de acord să partajeze date timp de șase săptămâni, fără control asupra publicării.
Bunăstarea jucătorilor a fost măsurată prin întrebări privind satisfacția vieții și nivelurile unor emoții, cum ar fi fericirea, tristețea, furia și frustrarea. De asemenea, a fost investigată motivația de a juca jocuri video a tinerilor – pentru distracție, socializare cu prietenii, sau constrângerea de a-și îndeplini obiectivele stabilite de joc.
“Spre deosebire de ceea ce am putea crede că jocurile sunt bune sau rele pentru noi, am găsit dovezi destul de concludente că timpul petrecut nu are nicio influență asupra modificării stării de bine. Dacă jucătorii jucau pentru că au vrut, mai degrabă decât pentru că s-au simțit obligați, au avut tendința să se simtă mai bine”, a spus profesorul Andrew Przybylski, autor al studiului. Cercetătorii au calculat că un jucător obișnuit ar trebui să joace cu 10 ore mai mult decât de obicei pe zi pentru a observa orice nivel de diferență a stării sale de bine.
Presupusele efecte negative ale jocurilor video și popularitatea acestora a determinat organismele majore din domeniul sănătății să-și exprime îngrijorarea cu privire la impactul lor asupra sănătății mintale, sau a dependenței pe care acestea ar crea-o asupra tinerilor sau copiilor. China a limitat prin lege timpul petrecut de tineri cu jocurile pe calculator sau pe consolă la o singură oră pe zi.

Jacheta purtată de Buzz Aldrin în prima sa misiune pe Lună a devenit cel mai valoros articol spațial american dar și cea mai valoroasă jachetă vândută vreodată la o licitație. A fost achiziționată de un cumpărător anonim, pentru suma de 2,77 milioane de dolari.
Articolul vestimentar face parte din colecția personală a astronautului, acum în vârstă de 92 de ani, pe care a decis să o scoată la vânzare. Licitația a fost organizată de Sotheby’s, la New York, și conține cele mai valoroase articole spațiale unice scoase la licitație vreodată, care au obținut vânzări totale de 8,2 milioane de dolari.
Jacheta albă de zbor afișează eticheta cu numele lui Aldrin deasupra emblemei misiunii Apollo 11 și steagul american pe umărul stâng. Este realizată dintr-un material rezistent la foc, numit “pânză Beta”, care a fost încorporat în costumele spațiale ca răspuns la incendiul care a ucis trei astronauți de la bordul Apollo 1 în 1967.

“Rezultatul de astăzi este o dovadă a carierei legendare a lui Buzz Aldrin și a dăruirii sale de-a lungul vieții pentru explorarea și înțelegerea universului”, a declarat Cassandra Hatton, directorul global pentru știință și cultură populară al Sotheby’s.
Un alt articol notabil vândut în cadrul licitației a fost rezumatul planului de zbor al Apollo 11, care conține inclusiv descrieri ale aterizării modulului lunar, mersul pe Lună și zborul înapoi spre Pământ. A fost achiziționat pentru suma de de 819 mii de dolari, de peste cinci ori mai mult decât valoarea estimată.

Lufthansa a anunțat că anulează toate zborurile pe aeroporturile din Frankfurt și München, ambele fiind centre de operațiuni ale transportatorului aerian german. Pe lângă cele două principale aeroporturi pe care operează Lufthansa, vor fi afectate și cele din Berlin, Bremen, Koln, Düsseldorf, Hamburg, Hanovra și Stuttgart.
De asemenea, Lufthansa a anunțat că vor fi afectate zboruri și marți și în a doua parte a săptămânii, din cauza efectelor grevei. În total, peste o mie de zboruri vor fi anulate, cu aproximativ 134 de mii de pasageri afectați.
Mercuri este programată o grevă a personalului de la sol al Lufthansa. Sindicatul le-a cerut celor 20 de mii de angajați să protesteze pentru a pune presiune pe conducerea companiei în negocierile salariale în curs. Șeful resurselor umane de la Lufthansa a criticat această mișcare, pe care a numit-o ”o escaladare timpurie, după doar două zile de negocieri, în ceea ce a fost până acum o rundă constructivă de negocieri colective”.
Michael Niggemann a adăugat că greva îi va afecta ”în special pe pasagerii noștri în timpul sezonului de vârf” și că ”pune o presiune asupra angajaților noștri într-o fază deja dificilă a traficului aerian”.