Agenția Spațială a Rusiei (Roscosmos) a publicat imagini cu planul viitoarei stații orbitale ruse (ROSS). În paralel, directorul Iuri Borisov i-a declarat lui Vladimir Putin că Rusia se va retrage din proiectul Stației Spațiale Internaționale (ISS) după 2024, odată cu îndeplinirea tuturor obligațiilor față de parteneri.

Potrivit agenției de presă de stat TASS, prima etapă a implementării noii stații spațiale rusești implică desfășurarea modulelor de bază, a celor științifice, energetice, și a structurilor care fac legătura între acestea. Roscosmos a precizat că în această etapă, doi membri ai echipajului vor putea fi cazați pe stație, urmând ca în a doua etapă a proiectului să fie construite modulele de producție și platforma de servicii. După aceste demersuri, echipajul va putea fi mărit la patru persoane.
În aprilie 2021, Iuri Borisov a declarat că starea ISS lasă de dorit, astfel încât Rusia preferă să se concentreze pe crearea propriei stații orbitale, al cărui prim modul ar trebui să fie realizat până în 2025.

În ciuda rupturii, NASA și Roscosmos au încheiat un acord la începutul acestei luni astfel încât astronauții americani să continue să călătorească pe rachete rusești și cosmonauții ruși să meargă spre ISS cu rachete SpaceX. Administratorul NASA a declarat că nu a fost informat de Rusia pe cale oficială, privind retragerea din proiectul ISS după 2024.

”În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 12.353 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 7.398 mai multe față de ziua anterioară. 2.502 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare”, informează Ministerul Sănătății.
Este cel mai mare număr de cazuri zilnice din 22 februarie, când au fost înregistrate 14.775 cazuri.
Ministrul Sănătății a declarat, în cadrul conferinței de presă în care a vorbit despre situația epidemiologică din țara noastră: ”Sunt 12.300 cazuri noi în ultimele 24 de ore. 44.489 cazuri în ultima săptămână. 47 de decese. Este o creștere constantă a numărului de cazuri în ultimele trei săptămâni. Am ajuns la o medie de 23,4%, aproape 1 din 4 teste sunt pozitive, o creștere de 30% față de săptămână precedentă. La ATI sunt internați peste 200 de pacienți. Probabil că săptămână viitoare vom atinge o medie de 10.000 de cazuri pe zi“.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 359 persoane au fost reconfirmate pozitiv.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.445 cu 53 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 215 persoane, cu 11 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 215 pacienți internați la ATI, 184 sunt nevaccinați.
Din totalul pacienților internați, 558 sunt minori, 552 fiind internați în secții, cu 10 mai puțin față de ziua anterioară și 6 la ATI, cu 3 mai mulți decât în ziua anterioară.
Până astăzi, 65.894 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat. În intervalul 25.07.2022 (10:00) – 26.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 32 decese ( 21 bărbați și 11 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.
Dintre cele 32 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 1 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 9 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 9 la categoria de vârstă 70-99 de ani și 11 la categoria de vârstă peste 80 de ani.
Toți pacienții care au decedat prezentau comorbidități și 23 erau nevaccinați.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.491 teste RT-PCR ( 3.995 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.496 la cerere) și 28.430 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.289.361 teste RT-PCR și 10.645.260 teste rapide antigenice.

Gazprom a transmis astăzi că oprește funcționarea unei alte turbine de gaz Siemens, ce aparține stației de comprimare Portovaya a Nord Stream 1, invocând defecțiuni tehnice ale motorului. Potrivit companiei, începând de miercuri dimineața (ora 7:00 ora României), debitul va scădea la 33 de milioane de metri cubi pe zi. Nord Stream 1 funcționează în acest moment la doar 40% din capacitate, iar suspendările ce urmează să fie impuse miercuri ar reduce fluxurile la doar o cincime din capacitatea totală.
Săptămâna trecută, Gazprom a reluat livrările de gaze rusești spre Germania via conducta Nord Stream 1, după o perioadă de mentenanță de 10 zile, însă conducta funcționează în prezent la doar 40% din capacitate, un nivel care, potrivit Rusiei, se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada.
Politicienii din Europa au avertizat în mod repetat că Rusia ar putea întrerupe fluxurile de gaze în această iarnă, un pas care ar împinge Germania în recesiune și ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii care oricum se confruntă deja cu prețuri mai mari la alimente și energie. Mai mult, președintele rus Vladimir Putin a avertizat luna aceasta că sancțiunile continue riscă să declanșeze creșteri catastrofale ale prețurilor la energie pentru consumatorii din întreaga lume.
Rusia este al doilea exportator mondial de petrol după Arabia Saudită și cel mai mare exportator mondial de gaze naturale. Europa importă aproximativ 40% din gaz și 30% din petrolul său din Rusia.

Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, a atras atenția că ”nu este loc de automulțumire”, întrucât pandemia de coronavirus nu s-a încheiat: ”Din păcate, pandemia a arătat o creștere îngrijorătoare în mai multe țări”.
Doamna Kyriakides a mai declarat: ”În ultimele două luni, ne-am pregătit pentru toamnă și iarnă, pe deplin conștienți că următorul val de pandemie nu poate și nu trebuie să ne împovăreze economiile sau societățile, într-un moment în care sunt afectate de război și de inflație”.
Cel mai recent, Ministerul Sănătății din România a raportat duminică 4.094 de infectări cu coronavirus, precum și patru decese. La începutul acestei luni, ministrul Alexandru Rafila avertiza că tendința de creștere a numărului de cazuri va continua până la jumătatea lui august. La acea vreme, el evalua:”Nu cred că la data începerii școlilor sistemul de sănătate va fi în pericol. Nu cred că o să fie o problemă ca școlile să fie redeschise în condiții de siguranță”.

Potrivit Institute for the Study of War, oficialii ucraineni admit că armata ucraineană efectuează mai multe operațiuni de contraofensivă în regiunea Herson. Consilierul administrativ al regiunii Herson a declarat ieri că forțele ucrainene întreprind acțiuni contraofensive nespecificate în regiune. Președintele Zelenski a declarat cu o zi înainte că forțele țării sale avansează ”pas cu pas” în Herson, fără a preciza dacă este o contraofensivă mai largă. Armata ucraineană bombardează podurile din regiunea Herson pentru a-i împiedica pe ruși să mute echipamente în oraș și pentru a le crea probeme logistice.
Pe de altă parte, crește panica în rândul naționaliștilor ruși, pe măsură ce ritmul operațiunilor rusești încetinește. Canalul de Telegram Moscow Calling, cu 31 de mii de abonați, definește primirea de către Ucraina a sistemelor de rachete HIMARS drept punctul de cotitură al războiului. Moscow Calling a insinuat că recentele lovituri ucrainene asupra depozitelor, nodurilor de comunicații și depozitelor Rusiei au un impact devastator și potențial ireversibil asupra dezvoltării viitoarelor ofensive rusești.
ISW mai notează că Kremlinul se confruntă probabil cu o creștere a disidenței interne, care este încă foarte limitată, în cadrul enclavelor minorităților etnice. Armata rusă recrutează, în special din aceste zone, personal pentru a-l trimite pe front.
Evenimentele principale, conform ISW:
Oficiali din Ucraine recunosc că forțele sale efectuează operațiuni de contraofensivă în regiunea Herson.
Kremlinul se confruntă cu o disidență internă tot mai mare (încă foarte limitată) din partea minorităților etnice care poartă în mod disproporționat povara războiului.
Forțele ruse au efectuat atacuri terestre limitate la nord-vest de Sloviansk, la est de Siversk și la sud de Bakhmut.
Armata ucraineană a bombardat toate cele trei poduri controlate de ruși care duc în orașul Herson, în ultima săptămână.
Rușii au încercat atacuri terestre limitate în regiunea Herson.
În teritoriile ocupate, Kremlinul continuă eforturile de a-și consolida controlul administrativ și pregătește referendumuri în vederea anexării.
Ministrul de Externe al Rusiei confirmă planurile Moscovei de a schimba regimul de la Kiev. ”Vom ajuta poporul ucrainean să se elibereze de regimul care este absolut antipopular şi antiistoric”, a declarat Lavrov, aflat în vizită în Egipt.