Secretarul general al ONU afirmă că peste 460 de mii de oameni din Somalia, Yemen și Sudanul de Sud se confruntă deja cu foamete, iar criza alimentară actuală generată de blocajul exporturilor de cereale riscă să afecteze milioane de oameni pe parcursul următorilor doi ani.
Înaintea reuniunii miniștrilor G7, care va avea loc la Berlin, Antonio Guterres a avertizat: ”Ne confruntăm cu o criză globală fără precedent. Războiul din Ucraina a agravat problemele care există de ani de zile: schimbările climatice, pandemia, redresarea economică complet inegală. Există un risc real ca în tot mai multe state să fie declarată foamete în acest an, însă 2023 ar putea fi mult mai rău.”
Oficialul ONU a subliniat că singurul mod în care criza alimentară ar putea fi depășită este prin reluarea exporturilor de cereale din Ucraina și Rusia. Cele două țări, asigurau înainte de începerea conflictului o treime din necesarul global de grâu. Astfel, deblocarea porturilor Ucrainei devine esențială, spune Guterres. În acest sens, Turcia și ONU încearcă de o săptămână să ajungă la un compromis cu Rusia.

Conform ANM, în Banat, sudul Crișanei, apoi în Oltenia, instabilitatea atmosferică se va accentua și se va manifesta prin perioade cu intensificări ale vântului și vijelii (viteze la rafală de peste 55 – 75 km/h), descărcări electrice, averse torenţiale și izolat grindină.
Cantitățile de apă vor depăși 20-30 l/mp.

Președintele Joe Biden a afirmat, într-o conferință de presă, că, astăzi, “Curtea Supremă nu a limitat dreptul constituțional al americani, ci l-a luat pur și simplu. Este o zi tristă pentru instanța americană și pentru SUA”.
“Vor exista consecințe imediate și reale. Această decizie este atât de extremă încât obligă femeile și fetele să poarte copilul unui violator. Pur și simplu mă uimește”, a mai transmis Joe Biden, precizând că femeile din statele care impus decizia Curții Supreme vor putea călători către alte state, unde vor putea duce la capăt avortul.
De asemenea, președintele american a mai precizat că decizia Roe versus Wade a fost “directă” și a stabilit un echilibru între dreptul femeii de a alege și capacitatea statului de a reglementa avorturile. Acest compromis a fost acceptat de majoritatea americanilor și a supraviețuit administrațiilor ambelor părți de-a lungul deceniilor, până la mandatul lui Donald Trump.
Nancy Peolosi, președintele Camerei Reprezentanților, a spus că verdictul dat astăzi este unul ”crud, revoltător și sfâșietor” și a dat vina pe ”Donald Trump, Partidul Republican și supermajoritatea lor din Curtea Supremă”. Doamna Pelosi a adăugat că Partidul Democrat va face demersuri pentru ca ”decizia Roe versus Wade” din 1973 să fie transpusă în legislație de către Congres. De aceeași părere a fost și fostul președinte democrat Barack Obama, care consideră că ”progresul ultimilor 50 de ani a fost inversat”.

În schimb, fostul președinte republican Donald Trump a răspuns că hotărârea “implică respectarea Constituției și restituirea drepturilor, lucru care ar fi trebuit făcut în urmă cu mult timp. Acest lucru aduce totul la nivelul la care trebuia să fie întotdeauna”. De partea lui a fost și Mitch McConnell, liderul senatorilor republicani, care a declarat că ”aceasta este o victorie istorică pentru Constituție și pentru cei mai vulnerabili din societatea noastră”.
Tedros Ghebreyesus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, s-a declarat ”foarte dezamăgit. Drepturile femeilor trebuie protejate. Și m-aș fi așteptat ca America să protejeze astfel de drepturi”.
”Veștile care vin din SUA sunt îngrozitoare. Niciun guvern, politician sau bărbat nu ar trebui să spună unei femei ce poate și ce nu poate face cu corpul ei”, a transmis și prim-ministrul canadian, Justin Trudeau. Boris Johnson, premierul britanic, a catalogat verdictul ca fiind ”un mare pas înapoi. Întotdeauna am crezut în dreptul unei femei de a alege și continui să mă ghidez după această viziune, de aceea Regatul Unit are legile pe care le are”.

Anul acesta clasamentul orașelor cele mai bune pentru locuit a fost realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) și au fost observate numeroase diferențe, în comparație cu cel făcut în 2021 de Global Liveability Index. Auckland din Noua Zeelandă, orașul care în 2021 s-a aflat pe locul unu, acum este clasat pe locul 34. De asemenea, Melbourne din Noua Zeelandă, care în anii trecuți s-a aflat în fruntea clasamentului a trecut anul acesta pe locul 10.
Au fost analizate 173 de orașe din întreaga lume, fiind comparați numeroși factori, printre care calitatea serviciilor medicale, rata criminalității, stabilitatea politică, infrastructura, accesul la spațiul verde, atracțiile culturale ale orașului și calitatea transportului. Continentul de unde au fost selectate cele mai multe orașe în top 11 este Europa. În ciuda acestui fapt, unele dintre orașele cele mai importante nu sunt prezente. Astfel, Londra și Paris nu au fost incluse din cauza creșterii costului vieții.
Pe lângă problemele economice au fost luate în considerare și cele legate de conflicte. Astfel, Damasc, Lagos și Tripoli au fost considerate orașele cu cel mai scăzut nivel de trai din lume, iar orașele din Ucraina nu a fost deloc incluse.
Statul care a avut cele mai multe orașe incluse este Canada, cu Calgary, Vancouver și Toronto. Din Europa, Elveția a fost țara cu cele mai multe orașe în clasament, două, Zurich care s-a aflat pe locul trei și Geneva pe locul șase.