Ministerul Apărării din România precizează că o aeronavă bimotor decolată din Ungaria, de la Debrețin, fără plan de zbor și cu transponderul oprit a survolat în această seară la joasă înălțime spațiul aerian al Ungariei, României, Serbiei și Bulgariei. Ea a fost interceptată și escortată pe rând, de aviațiile militare din Ungaria, România și Bulgaria. Inițial, deasupra României a fost preluată de aviația americană decolată de la Fetești, iar apoi de două aeronave F16 ale Forțelor Aeriene Române.
MApN nu poate preciza ce s-a întâmplat cu aeronava după ce a intrat în spațiul aerian al Bulgariei, aceasta dispărând de pe ecranele radarelor militare, ceea ce sugerează o posibilă prăbușire.
Comunicatul integral al MApN.
O aeronavă bimotor de mici dimensiuni, tip Beechcraft, la bordul căreia se aflau două persoane, a survolat la joasă înălțime spațiul aerian al Ungariei, României, Serbiei și Bulgariei, în seara zilei de 8 iunie.
Precizăm că aeronava în discuție, care a evoluat în spațiul aerian al României pe traiectul Oradea – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin, nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio și nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaționale.
Din datele disponibile la acest moment, aeronava a decolat din Ungaria, din zona Debrețin, în jurul orei 17.30, fără a avea un plan de zbor aprobat și fără a avea pornite mijloacele electronice de identificare de tip transponder.
Aeronava a fost interceptată în spațiul aerian al Ungariei de două aeronave militare ale Forțelor Aeriene Ungare, de tip JAS 39 Gripen, la ora 17.38. Aeronava nu a răspuns interogărilor radio și nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare.
În jurul orei 17.49, aeronava a intrat în spațiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoțită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România și Ungaria.
La ora 17.58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ținta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Fetești, care se aflau în misiune de patrulare în spațiul aerian al României.
Misiunea celor două aeronave americane a fost similară, de interogare radio, identificare vizuală și escortare a aeronavei țintă.
La ora 18.36, aeronavele americane au solicitat aprobarea de revenire pe Baza 86 Aeriană, misiunea de poliție aeriană fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, decolate de pe aceeași bază aeriană.
Aeronavele militare române au interceptat aeronava-țintă la ora 18.42 și au continuat misiunea de interogare și escortare. Aeronava țintă, care a continuat să nu răspundă interogărilor radio și semnalelor vizuale, a intersectat, în jurul orei 19.00, pentru un interval de aproximativ două minute și spațiul aerian al Serbiei, într-o zonă aflată între Drobeta Turnu Severin și Korbovo.
În jurul orei 19.09, aeronava-țintă a traversat în spațiul aerian al Bulgariei. Cele două aeronave F-16 române au încheiat misiunea de poliție aeriană și au aterizat la Fetești în jurul orei 19.46.
Autoritățile bulgare investighează, la acest moment, la sol, zona ultimei poziții cunoscute a țintei, pentru identificarea aeronavei și stabilirea detaliilor.
Biroul de presă
În această seară în jurul orei 19, locuitorii orașului de frontieră (cu Serbia) au fost alertați de zgomotul puternic făcut de mai multe avioane militare, care au survolat orașul la o altitudine relativ mică. Pe rețelele de socializare au început să apară filmulețe în care par a fi vizibile două avioane F16. Martorii spun că acestea au zburat inițial la o altitudine de sub o mie de metri, iar ulterior au urcat, aparent urmărind un al treilea avion.

Consiliul executiv al Băncii Mondiale a aprobat un nou ajutor pentru Ucraina, în valoare de 1,49 miliarde de dolari, extinzând astfel sprijinul total pe care l-a acordat țării invadate de Rusia la patru miliarde de dolari. Noul ajutor are a scop sprijinirea plății salariilor în sectorul public. Guvernul ucrainean a anunțat că are nevoie de cel puțin cinci miliarde de dolari pe lună, suplimentar, pentru a putea susține funcționarea autorităților publice.
Banca Mondială și țările care contribuie pentru finanțarea anumitor programe au în vedere sprijinirea celor mai importante domenii precum sănătatea, educația, serviciile sociale, alimentarea cu apă, toate acestea pentru prevenirea deteriorării condițiilor de viață și a sărăciei.
Potrivit Ukrinform, agenția oficială de presă a Ucrainei, situația plății salariilor în sectorul public este oarecum mai bună decât în cel privat, unde numeroase firme și-au întrerupt activitatea și au fost nevoite să taie salariile cu până la 50%.

În august 2019, Direcția Națională Anticorupție anunța că șeful Oracle, Sorin Mîndruțescu, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată. DNA susținea că Mîndruțescu a luat mită suma de 869.413 euro, în opt situații, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013.
Astăzi, DNA anunță că a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu fostul director al Oracle. Sorin Mîndruțescu a recunoscut că în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013 a primit mită 569.413 euro de la reprezentanții unor firme care participau la licitații organizate de instituții ale statului pentru a le vinde la prețuri avantajoase produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii cer o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost trimis Tribunalului București, cu propunerea de confiscare specială a sumei totale de 569.413 euro.
Comunicatul DNA:
Advertisement
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 660/VIII/3 din 8 august 2019, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat, la data faptei director general al filialei din Romania a unei companii multinaționale din domeniul IT, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată (șapte acte materiale).
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În calitatea menționată, inculpatul ar fi pretins și ulterior ar fi primit suma totală de 569.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul care erau interesate să se înscrie la licitații organizate de diverse instituții de stat sau cu capital de stat. În schimbul banilor, inculpatul, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, s-ar fi angajat să pună la dispoziție oferte de preț avantajoase ale produselor comercializate de filiala din România a companiei multinaționale (în special licențe IT), astfel încât, cu aceste produse, respectivele firme să poată să se înscrie și să participe la licitațiile publice de care erau interesate. Aceste licitații vizau atribuirea unor contracte publice de instituții precum Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „TRANSELECTRICA” SA, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Administrația Româna a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).
Licitațiile organizate de companiile de stat aveau ca obiect achiziția de echipamente de tehnică de calcul, componente, accesorii, produse și aplicații software și servicii conexe necesare implementării unor proiecte de servicii on-line, ori a unor proiecte de dezvoltarea, extinderea și adaptarea sistemelor informatice; de asemenea, licitațiile aveau ca obiect suplimentarea ori reînnoirea de produse software ori servicii de suport tehnic și mentenanță.
Suma totală de 569.413 euro ar fi fost pretinsă și primită de inculpat, cu titlu de mită, în șapte situații, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013. Banii au fost primiți fie în conturi personale ale inculpatului, fie în conturi ale unor societăți controlate de inculpat.
În prezența avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea, pe o perioadă de 4 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei sau a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din circumscripția în care locuiește.
În vederea confiscării speciale în echivalent în lei a sumei care a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită, respectiv a sumei toate de 569.413 euro, în cursul urmăririi penale s-a indisponibilizat suma totală de 2.812.892 lei (2.613.000 lei pusă la dispoziție de inculpat și 199.892 lei rezultată din popriri) .
Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul București, cu propunerea de confiscare specială a sumei totale de 569.413 euro.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea acordului de recunoaștere a vinovăției spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.