Tánczos Barna, ministrul Mediului, a fost cel care a anunțat informația: ”Sunt convins că epuizarea bugetului programului Rabla Plus dedicat persoanelor juridice într-o oră și 37 de minute se datorează pe de-o parte popularității în creștere a mașinilor electrice ca mijloc de deplasare iar, pe de altă parte, tendinței de limitare a consumului de combustibil generate de costurile tot mai mari ale carburantului”.
Ministrul Barna a mai adăugat că ”Rabla Plus nu doar că vine cu una dintre cele mai mari finanțări din Europa, de aproximativ 10 mii de euro pentru mașinile full electrice, dar sprijină și o cultură de mediu a transportului din țara noastră”.
Administrația Fondului de Mediu a anunțat că la ora 10 au sesiunile de înscriere în programele ”Rabla Plus” – pentru mașini electrice, și ”Rabla Clasic” – pentru mașini noi.
În privința programului ”Clasic”, bugetul pentru persoanele fizice este de 335 de milioane de lei, cel pentru persoanele juridice de 123 de milioane de lei, iar cel pentru instituții și unități administrative de 50 de milioane de lei. Bugetul programului ”Plus” pentru persoane juridice a fost deja epuizat. Pentru persoanele fizice, suma totală este de 262 de milioane de lei, iar pentru instituții și unități administrative de 100 de milioane de lei.
Următoarea sesiune de înscriere va fi lansată în luna septembrie.

Imaginea a fost realizată de oamenii de știință din cadrul echipei internaționale Event Horizon Telescope (EHT). Cunoscută sub denumirea de Sagittarius A, gaura neagră are o masă de patru milioane de ori mai mare decât a Soarelui. Ca dimensiune, obiectul poate fi comparat cu orbita planetei Mercur în jurul Soarelui, adică aproximativ 60 de milioane de km.
Sagittarius A se află însă la o distanță de aproximativ 26 de mii de ani lumină depărtare de Pământ, și este exclusă astfel orice posibilitate ca planeta noastră să se apropie vreodată de această gaură neagră. Pentru comparație, lumina Soarelui ajunge pe Pământ în 8 minute.
Este a doua astfel de imagine capturată de cercetătorii internaționali, care au publicat în 2019 prima imagine a unei găuri negre gigantice din centrul altei galaxii, Messier 87. Obiectul ceresc capturat anterior de cercetători avea o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât Soarele, mult peste cea din galaxia noastră.
“Această imagine însă este specială pentru că este gaura noastră supermasivă. Este în «curtea noastră», iar dacă vrem să înțelegem găurile negre și cum funcționează ele, aceasta este cea care ne va lămuri, pentru că o putem observa în detaliu”, a declarat pentru BBC profesorul Heino Falcke, unul dintre principalii cercetători europeni din spatele proiectului EHT.
La o asemenea distanță, gaura neagră din galaxia noastră este pe bolta cerească un mic punct (invizibilă cu ochiul liber), iar fotografierea obiectului ceresc necesită o aparatură cu o rezoluție incredibilă. Cercetătorii din cadrul EHT folosesc o tehnologie numită interferometrie cu matrice de bază foarte lungă. În esență, această tehnologie combină o rețea de opt antene radio la distanțe mari pentru a imita un telescop de dimensiunea planetei noastre.
În luna august, noul telescop spațial James Webb își va îndrepta atenția spre Sagittarius A. Observatorul de 10 miliarde de dolari nu va avea însă rezoluția necesară pentru a surprinde direct gaura neagră, dar va contribui la studierea mediului din jurul obiectului ceresc.
Găurile negre sunt regiuni ale spațiului în care materia s-a prăbușit pe ea însăși. Atracția gravitațională a unei găuri negre este atât de puternică încât nimic, nici măcar lumina, nu o poate evita. Aceste obiecte cerești se formează din exploziile a anumite stele de mari dimensiuni.

Pompierii precizează că intervenția este complexă, iar operațiunile de stingere desfășurate la fața locului sunt solicitante, întrucât incendiul se manifestă cu violență. De asemenea, o parte din structura halei s-a prăbușit și există pericol de prăbușire pentru întreaga clădire.

Scumpirile sunt tot mai mari și mai greu de dus, de la o lună la alta, iar inflația anuală a ajuns la un record de aproape 14% în luna aprilie, potrivit Institutului Național de Statistică.
N-am mai avut astfel de creșteri de prețuri de la o lună la alta de la începutul anilor 2000. Din păcate, tăvălugul abia s-a pornit, avertizează analiștii economici.

Speriați de prețuri sunt tot mai mulți cei care și-au schimbat obiceiurile ca să le ajungă banii.

De când a aterizat pe Marte în noiembrie 2018, InSight a detectat peste 1.313 de cutremure, dintre care cel mai mare înregistrat anterior a avut loc pe 25 august 2021, cu magnitudinea estimată la 4,2.
InSight este dotată cu un seismometru extrem de sensibil, furnizat de Centre National d’Études Spatiales (CNES) din Franța, pentru a studia planeta în adâncime. Pe măsură ce undele seismice trec prin sau se reflectă materialul din scoarța, mantaua și miezul lui Marte, ele se schimbă în moduri pe care seismologii le pot studia pentru a determina adâncimea și compoziția acestor straturi. Ceea ce oamenii de știință învață despre structura planetei Marte îi poate ajuta să înțeleagă mai bine formarea tuturor lumilor stâncoase, inclusiv a Pământului și a satelitului său natural, Luna.
Un cutremur cu magnitudinea 5 este un cutremur de dimensiuni medii în comparație cu cele resimțite pe Pământ, dar este aproape de limita superioară a ceea ce sperau oamenii de știință să vadă pe Marte în timpul misiunii InSight. Echipa științifică va trebui să studieze în continuare acest nou cutremur înainte de a putea oferi detalii precum locația sa, natura sursei sale, dar și ce ar putea însemna pentru interiorul planetei.