Saci plini cu cocaină în loc de boabe de cafea
Captura de cocaină a fost descrisă ca fiind „excepțională” și una dintre cele mai mari făcute vreodată în Elveția.
Captura de cocaină a fost descrisă ca fiind „excepțională” și una dintre cele mai mari făcute vreodată în Elveția.
Jill Biden se va întâlni la Baza Mihail Kogălniceanu cu oficiali militari ai SUA, ai NATO și din cadrul Guvernului României. În cursul serii, va pleca spre București. Sâmbătă, se va întâlni cu Carmen Iohannis, “pentru a-și exprima recunoștința față de generozitatea și sprijinul României față de refugiații ucraineni”.
Pe lângă discuțiile cu oficialii guvernamentali români, potrivit programului anunțat de Casa Albă, Jill Biden va vizita mâine o şcoală publică din Bucureşti unde învață elevi ucraineni refugiaţi. Prima doamnă a SUA “va vorbi cu cadrele didactice ucrainene şi române şi va interacţiona cu elevi ucraineni refugiaţi şi cu elevi români în sălile de curs“, ea însăși fiind profesoară la un colegiu comunitar din SUA.
Prima doamnă a SUA a publicat un mesaj pe Twitter, în timp ce călătorea spre România:
“În drum spre România și Slovacia, pentru a petrece Ziua Mamei alături de mame și copii de origine ucraineană, care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza războiului lui Putin. Voi vizita de asemenea și trupele militare americane și-mi voi exprima recunoștința pentru ajutorul oferit țărilor vecine și organizațiilor umanitare“.
Este a doua vizită făcută de Jill Biden în străinătate în calitate de Prima doamnă a SUA, în mai bine de un an de la preluarea mandatului de către soțul acesteia, Joe Biden. În iulie anul trecut, ea a participat la ceremoniile de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Doamna Biden are 71 de ani, este profesoară de Limba Engleză și are un doctorat în Științele Educației. Jill Biden a mai fost în România când soțul său era vicepreședintele SUA, în mandatul lui Barack Obama.
Rusia a cheltuit deja 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi.
Calculele sunt făcute de analistul german Tomi Ahonen pentru ediţia germană Focus.de.
Preşedintele rus Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, apreciază analistul Tomi Ahonen, într-un material publicat joi de Focus.de.
Pentagonul a acordat o replică informațiilor publicate ieri de The NY Times, potrivit cărora SUA au acordat informații privind mișcarea trupelor ruse, folosite de Armata Ucraineană pentru țintirea și uciderea generalilor ruși. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a precizat că Armata SUA nu a furnizat informații specifice pentru țintirea generalilor, țintele și decizia de a ataca sau nu fiind ale ucrainenilor.
Între timp, un nou articol, de această dată în Washington Post, care citează tot surse de la Pentagon, arată că Statele Unite au oferit Ucrainei informații care au ajutat Kievul să atace și să scufunde nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, Moskva. Statele Unite, spun sursele Washington Post, “nu aveau conștientizarea prealabilă” cu privire la o decizie a Ucrainei de a încerca lovirea cu rachete a navei de război, ci a oferit informații privind poziția acesteia, “pentru a ajuta națiunea ucraineană să se apere”, având în vedere faptul că navele rusești din Marea Neagră au lansat rachete spre Ucraina și exista riscul unui atac amfibiu, a spus oficialul.
WP mai arată că serviciile de informații americane au oferit forțelor ucrainene un avantaj semnificativ, permițându-le să localizeze forțele, echipamentele și centrele de comandă și control rusești.
Informația privind asistența americană în atacul ucrainean asupra crucișătorului Moskva a fost preluată pe larg și de presa din Rusia, deși oficial Kremlinul nu recunoaște că acesta a fost lovit și scufundat de ucraineni ci susține că o neglijență în camera munițiilor ar fi provocat o explozie la bord, în urmă căreia nava s-a scufundat.
Potrivit martorilor, două persoane înarmate, dintre care una cu un topor, au început să atace oamenii. Poliția a demarat o amplă acțiune de căutare a suspecților, care au reușit să fugă de la locul incidentului. Potrivit autorităților, tratează atacul ca fiind unul terorist.
Atacul din această seara este al șaptelea din ultima lună și jumătate. Astăzi Israelul și-a sărbătorit Ziua Independenței, marcând întemeierea statului în 1948.
În ultimele săptămâni, 15 persoane, majoritatea civili, au fost ucise într-o serie de atacuri în Israel.
Într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Orban a spus că cel mai recent pachet de sancțiuni al UE riscă să submineze unitatea blocului comunitar. În plus, a adăugat că aprobarea noului pachet ar fi un eșec istoric, iar aplicarea acestuia ar provoca Ungariei mai mult rău decât ar provoca Rusia.
Uniunea Europeană a propus miercuri cel mai dur pachet de sancțiuni de până acum împotriva Moscovei, dar mai multe țări s-au arătat îngrijorate de impactul întreruperii importurilor de petrol. Ministrul de externe Peter Szijjarto a spus că Ungaria ar putea fi de acord cu măsurile doar dacă importurile de țiței din Rusia, prin conducte, ar fi scutite de sancțiuni.
Conform scrisorii citate de Reuters, aprobarea sancțiunilor propuse ar necesita investiții pe scară largă în infrastructura alternativă de aprovizionare, dar și o revizuire a capacităților de rafinare a petrolului. Orban a mai transmis că măsurile vor determina o creștere suplimentară a prețurilor la energie, fără măsuri suficiente din partea UE pentru a atenua consecințele. Ungaria a primit anul trecut peste jumătate din importurile de țiței și produse petroliere din Rusia, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Joi, șeful pentru politică externă a blocului, Josep Borrell, a declarat că statele UE au ajuns “aproape” de un acord pentru a accepta noul pachet de sancțiuni.