Update: “Operațiunea vizează combaterea activităților ilegale ale unor entități economice, pentru care exista suspiciunea privind implicarea unor funcționari vamali, care au importat din Turcia articole textile contrafăcute, subevaluate sau sustrase de la controlul vamal. (…) Autoritatea Vamală Română urmează să se constituie parte civilă în cursul procesului penal pentru recuperarea prejudiciului și, în funcție de măsurile dispuse de organele de urmărire penală, să dispună măsuri de suspendare din funcția publică a personalului vamal implicat în activitățile de sprijinire a grupării infracționale“, transmite Autoritatea Vamală Română.
Știrea inițială:
DNA Iași și Poliția Română informează, prin intermediul unor comunicate de presă, că au loc în acest moment percheziții într-un dosar privind infracțiuni vamale. Este verificat inclusiv sediul unei instituții publice, care nu este numită.
Din primele date, cele mai multe fapte au fost comise pe parcursul acestui an de angajați ai Direcției Vamale Iași, din luna ianuarie și până în prezent. Pe lângă București și Iași, au loc verificări în județele Suceava, Botoșani, Ilfov, Ialomița, Arad, Sibiu. La percheziții participă mai multe structuri ale Poliției Române, Direcția Antifraudă, Autoritatea Vamală, dar și Jandarmeria.

Producător de computere HP, care are aproximativ 50 de mii de angajați, a anunțat marți că intenționează să concedieze între 4.000 și 6.000 de persoane (aproximativ 12%), în următorii trei ani, având în vedere scăderea vânzărilor de computere, care a urmat freneziei temporare a domeniului din timpul pandemiei. Acțiunile companiei au început să crească după anunț. Decizia, după ce în urmă cu trei ani a renunțat la 9.000 de angajați.
HP a raportat o scădere cu 11% a veniturilor din al patrulea trimestru al anului fiscal 2022 și a transmis că se așteaptă la o diminuare atât a cererii de consum, cât și a celei comerciale. A transmis că planul său pentru viitor ar trebui să aibă ca rezultat economii anuale de cel puțin 1,4 miliarde de dolari în următorii trei ani.
Este cea mai recentă companie de tehnologie care și-a anunțat intenția de a reduce personalul având în vedere provocările economice, alăturându-se Meta și Microsoft. Și Dell a raportat luni o scădere cu 6% a veniturilor din trimestrul trei.

Executivul Uniunii Europene a detaliat marți planul de plafonare a prețului gazelor naturale, ca “mecanism de ultimă instanță pentru a preveni și, dacă este necesar, a aborda episoadele de prețuri excesive la gaze care nu sunt în conformitate cu tendințele globale ale prețurilor”. Se va aplica Title Transfer Facility (TTF), principala referință pentru întregul sector energetic al Europei, ale cărei cotații au o influență puternică asupra facturilor pe care companiile și consumatorii le primesc în fiecare lună.
Potrivit comisarului pentru Energie Kadri Simson, planul include plafonarea prețului la 275 de euro/MWh, dar va fi aplicat doar în cazul în care prețul TTF depășește această valoare timp de două săptămâni sau dacă prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât referința de piață a gazelor naturale lichefiate (GNL) pe parcursul a cel puțin 10 zile de tranzacționare consecutive.
Comisia Europeană, anunțat că va solicita statelor membre să detalieze planurile pentru a preveni creșterea consumului, astfel încât plafonarea să nu ducă la consum excesiv sau risipă.
“Acesta nu este un glonț de argint care va face să scadă prețurile la gaze, dar oferă un instrument puternic pe care îl putem folosi atunci când avem nevoie de el, în completarea eforturilor noastre structurale de a controla prețurile“, a declarat marți comisarul european pentru energie, Kadri Simson, în fața jurnaliștilor.
Ideea de a plafona prețurile a divizat țările UE, iar potrivit presei internaționale, diplomații au declarat că sunt puține șanse ca nivelul propus marți să fie agreat. Joi, miniștrii energiei din cele 27 de țări membre ale blocului vor dezbate planul. Dacă este aprobat, plafonul ar fi disponibil timp de un an, începând din 1 ianuarie 2023.
În luna august, după ce Rusia a redus cantitatea de gaze furnizate prin Nord Stream 1, invocând probleme tehnice, prețul acestora a atins suma record de 300 de euro/ MWh. Acest moment a fost urmat de exploziile din Marea Baltică, de la conductele Nord Stream 1 și 2, care, conform anchetelor, au fost acte de sabotaj. În acest context, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus plafonarea temporară a prețurilor la gazele naturale.
Deși acum prețurile au înregistrat o scădere importantă, autoritățile se tem că situația ar putea deveni critică anul viitor întrucât va fi dificil să umple stocurile pentru iarna următoare fără gazul rusesc.

În raportul final publicat de Comisia Europeană se arată că “România și-a arătat deja angajamentul ferm de a funcționa în conformitate cu statul de drept” dar și că această evoluție va continua să fie evaluată prin mecanismele de acordare a fondurilor europene și de monitorizare a PNRR.
Mecanismul de monitorizare MCV a fost introdus în 2006 ca o condiție pentru aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană (la 1 ianuarie 2007), europenii considerând că deși reformele din justiție implementate în anii premergători aderării creau cadrul necesar funcționării statului de drept, acestea ar fi fost reversibile. În cei 15 ani de monitorizare cele mai tensionate momente, consemnate ca atare prin MCV, au fost în perioada 2017-2020, când schimbarea OUG 13 și schimbarea legilor justiției au confirmat ipoteza reversibilității unei justiții independente.
Acum, se arată în document, “Comisia consideră că progresul înregistrat de România în cadrul MCV este suficient pentru a considera respectate angajamentele asumate la momentul aderării sale la UE”.
Bulgaria a ieșit din mecanismul de monitorizare prin MCV în 2019. Menținerea acestuia a fost invocat deseori pentru păstrarea celor două țări îm afara Spațiului Schengen.

Advertisement
“Comisia va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și ale Parlamentul European, înainte de a lua o decizie finală cu privire la România, în conformitate cu Decizia MCV”.
După publicarea raportului, președintele Iohannis a declarat că “MCV s-a încheiat astăzi. Avem confirmarea clară că România a făcut pașii necesari pentru consolidarea statului de drept. Îndeplinim recomandările și obligațiile stabile în MCV. Acesta este ultimul raport MCV de țară. De acum, țara noastră va fi monitorizată la fel că celelalte state. Felicit autoritățile pentru aceste rezultate. Îmi exprim recunoștința și pentru eforturile diplomatice care au contribuit la atingerea acestui obiectiv. Mulțumesc Comisiei Europene și Ursulei von der Leyen, pentru susținerea constantă. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre trebuie să continue. Eficiența justiției și combatarea corupției să rămână constante și ireversibile”.