Premierul Mark Rutte susține că Olanda nu se opune, “de principiu”, aderării României la Spațiul Schengen, însă consideră că ”mai sunt pași de urmat”

Președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și Mark Rutte, premierul Țărilor de Jos (Olanda) au susținut o conferință comună de presă la Centrul Național de Instruire Întrunită de la Cincu, din județul Brașov.

Mark Rutte:
Olanda nu este în principiu, împotrivă. România a făcut foarte mulți pași în direcția bună în ultimii ani. În acelaşi timp, noi credem că aderarea la Schengen poate fi adusă în discuție când toate condițiile sunt îndeplinite.
Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi un mecanism de colaborare şi verificare, paşii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi o să vorbim mai departe.
Klaus Iohannis:

Polonia a detectat o scurgere în conducta Drujba, care transportă petrol din Rusia către Europa. UPDATE: Potrivit oficialului responsabil cu infrastructura energetică, primele indicii sugerează un accident, nu un sabotaj

UPDATE: Mateusz Berger, oficialul polonez responsabil de infrastructura energetică, a declarat pentru Reuters că până în acest moment nu au fost descoperite date care să sugereze că scurgerea din conducta Drujba a fost provocată de un sabotaj: “Aici putem vorbi despre daune accidentale”.
Știrea inițială:
Polonia anunță că a detectat o scurgere în conducta Drujba, care transportă petrol din Rusia către Europa. Cauza incidentului nu este cunoscută, însă acesta vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o criză energetică cauzată de război.
Compania poloneză PERN a precizat că scurgerea a fost descoperită marți, la o secțiune a conductei aflată la aproximativ 70 de kilometri de orașul Plock (principala rută de transport a petrolului către Germania), iar cauza breșei nu este cunoscută. Operatorul polonez a mai transmis că a doua linie a conductei și alte elemente ale infrastructurii funcționează normal.

Advertisement
“În acest moment, toate serviciile PERN (tehnice, operaționale, de pompieri și de protecție a mediului) iau măsuri în conformitate cu algoritmii prevăzuți pentru acest tip de situație”, a transmis compania. Un purtător de cuvânt al operatorului ceh de conducte, MERO, a declarat că nu a observat nicio modificare a fluxurilor care ajung în Cehia.
Oleoductul Drujba este una dintre cele mai mari din lume și transportă petrol rusesc către o mare parte a Europei Centrale, inclusiv în Germania, Polonia, Belarus, Ungaria, Slovacia, Cehia și Austria. Construită în era sovietică, conducta Drujba (Prietenia) are o capacitate totală de 1,4 milioane de barili pe zi și se bifurcă în Belarus în două conducte separate.

Reuters scrie că scurgerea vine într-un moment în care Europa se confruntă deja cu o gravă criză energetică, rezultat al războiului din Ucraina, care a dus la întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești. Totodată, anunțul vine la scurt timp după ce mai multe explozii au provocat daune conductelor Nord Stream din Marea Baltică, care transportă gaze din Rusia către Europa, ceea ce a stărnit temeri că infrastructura energetică a Europei ar putea fi ținta unor acte de sabotaj.

Prețurile alimentelor au crescut (oficial) cu peste 19%, în ultimul an, în timp ce inflația generală se apropie de 16%. Gazele s-au scumpit într-un ritm de aproape trei ori mai mare decât curentul electric

Potrivit Institutului Național de Statistică, inflația generală a ajuns la 15,88%, în luna septembrie, față de aceeași lună a anului precedent. În acest interval, alimentele s-au scumpit cu +19,1%, mărfurile nealimentare cu +16,6%, iar serviciile cu +8%.
Față de luna precedentă, în septembrie, curentul electric s-a scumpit cu peste 7%, dar în ultimul an creșterea facturilor la energie electrică a fost de +25%, în timp ce facturile de gaze naturale au crescut cu +70%.
De la începutul acestui an, cel mai mult s-au scumpit alimentele (+16%), mai ales uleiul (+38%), laptele (+22%), zahărul (+37%), cartofii (+21%) și carnea (+13%).

Ceremonia de încoronare a Regelui Charles al III-lea și a soției sale Camilla va avea loc în 2023, pe data de 6 mai

Palatul Buckingham anunță că ceremonia va avea loc la Westminster Abbey, la Londra, iar în cadrul acesteia va fi încoronată și Camilla, Regina Consoartă. Conform Casei Regale britanice, evenimentul va fi caracterizat de numeroase tradiții folosite în trecut, dar va avea și anumite aspecte moderne, “reflectând rolul monarhului de astăzi și viziunea sa față de viitor”.
Experții consultați de BBC cred că ceremonia va fi totuși mai scurtă față de cele anterioare, dar acest lucru nu este confirmat de Buckingham Palace. Westminster Abbey a fost folosită pentru încoronări timp de peste 900 de ani.

Parlamentul interzice prin lege candidatura persoanelor condamnate penal la alegerile locale și parlamentare. Actul normativ merge la promulgare la președintele Iohannis

Inițial, proiectul de lege inițiat de deputatul REPER, Cătălin Teniță, și de deputata Diana Stoica (USR), prevedea interzicerea participării în alegerile locale a tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare. Acesta a fost modificat în comisii și acum îi vizează pe toți cei cu condamnări penale. Ulterior, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect inițiat de PNL, prin care ”nicio persoană condamnată NU VA mai PUTEA CANDIDA la funcția de senator sau deputat”. Pentru a intra în vigoare, actele normative trebuie promulgate de președintele Klaus Iohannis.
Anunțul referitor la proiectul de lege al PNL a fost făcut de Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook, care a precizat: ”În Parlament nu au ce căuta persoanele condamnate penal. Corupția a sărăcit România și a făcut ca încrederea românilor în instituțiile statului să fie la un nivel extrem de scăzut, iar statul să fie unul slab și sărac. Corupția a alungat din România pe cei mai buni medici, profesori, ingineri. Tot corupția i-a îndepărtat pe cei mai respectați oameni ai comunității să se implice în viața publică”.
Legea inițiată de deputatul REPER, Cătălin Teniță și de deputata Diana Stoica (USR) prevede că persoanele care ”la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea” nu pot candida. Amendamentul care specifică acest lucru poate fi citit aici.
”Nu mai este vorba doar despre minori. Vorbim despre toți condamnații, abuzatori de minori sau traficanți de persoane, violatori, corupți si alte soiuri de penali. Este de datoria noastră să nu mai permitem infractorilor să ajungă să conducă și să ia decizii pentru români, fie că vorbim despre comunități locale sau Parlament. A fost nevoie să vină legea să spună că nu e normal așa ceva!”, a declarat deputatul Cătălin Teniță în plenul Camerei Deputaților.
”Le mulțumesc tuturor colegilor din societatea civilă, mai precis celor de la Salvați Copiii, care au pus pe masă propunerea privind interzicerea accesului în alegeri a celor condamnați pentru infracțiuni împotriva copiilor, tuturor celorlalte ONG-uri implicate în tema «Fără penali în funcții publice», tuturor cetățenilor care s-au implicat direct și indirect și care se vor implica în societate și în continuare!”, a adăugat acesta.
O inițiativă similară, ”Fără penali în funcții publice”, lansată de USR, care prevedea modificarea constituției pentru a interzice candidatura persoanelor condamnate penal, a strâns semnăturile pentru a fi modificată constituția, dar n-a fost supusă la vot în Senat.

Cercetătorii elvețieni au descoperit că cerebelul joacă un rol important în amintirea experiențelor emoționale

Cerebelul (”creierul mic” în limba latină) este situat în spatele capului, între creier și trunchiul cerebral. Este implicat în controlul mișcărilor sau reglarea echilibrului, amintește grupul de cercetători de la Universitatea din Basel.

Concret, oamenii de știință le-au prezentat celor peste 1.400 de participanți imagini care să le provoace diferite emoții, de diferite intensități. Acestora din urmă le-a fost înregistrată activitatea cerebrală cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică.
Într-o a doua etapă, s-a demonstrat că subiecții au reținut mult mai bine imaginile care le-au stârnit reacții pozitive sau negative, decât pe cele care nu le-au provocat emoții. În urma observațiilor, cercetătorii au constatat o creștere a activității cerebrale în zona cerebelului, pe lângă cea la nivelul amigdalei, despre care se știa deja că joacă un rol important în procesarea emoțiilor.