Analiză specială ISW. Vladimir Putin este sub presiune, după atacarea Podului Crimeei. Pentru a nu pierde sprijinul celor care îl susțin, ar putea opta pentru escaladarea conflictului. Orice soluție ar găsi, fie convențională, fie nucleară, aceasta nu îi poate aduce câștigarea războiului

În analiza sa zilnică, ISW se concentrează pe reacția cercurilor de putere de la Moscova, după atacarea Podului Crimeei în dimineața de sâmbătă, 8 octombrie. Acest atac trebuie judecat în contextul recentelor eșecuri militare ale Armatei Ruse, precum și cu mobilizarea parțială, pentru că toate aceste trei evenimente au generat critici din ce în ce mai directe la adresa președintelui rus, Vladimir Putin, din partea comunității naționaliste ruse pro-război, pe care Putin își sprijină puterea.
Unii comentatori ruși au observat că este din ce în ce mai greu să te raliezi în spatele lui Putin atunci când guvernul său face totul în secret, sau nu reușește să aibă o reacție la incidente majore precum scufundarea crucișatorului Moskva sau eliberarea luptătorilor de la Azovstal. Alții spun că dacă Putin nu ripostează acum, explozia podului de peste strâmtoarea Kerci va fi percepută ca “slăbiciune”.
Critica directă împotriva lui Putin din partea acestei comunități este aproape fără precedent, observă ISW, în condițiile în care bloggerii militari și alte personalități naționaliste continuă să-și exprime sprijinul copleșitor pentru obiectivele lui Putin în Ucraina și au pus până acum eșecurile pe seama comandamentului militar rus sau a Ministerului rus al Apărării.
În același timp, alți naționaliști ruși, propagandiști și oficiali, dau vina pe serviciile de securitate sau pe Ministerul Apărării din Rusia, fenomen care, spune ISW, erodează regimul lui Putin pe termen lung, chiar dacă Putin se poate folosi pe termen scurt de Ministerul Apărării ca de un țap ispășitor.
Ministerul Apărării este acum criticat deschis, la televiziunea de stat, unde propagandistul Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai duri susținători ai războiului, a spus că acesta este capabil “doar de declarații inutile, în loc să recâștige efectiv inițiativa pe câmpul de luptă”.
ISW mai observă că vocile propagandei Kremlinului nu par totuși a avea acum o linie comună, așa cum se întâmplă de obicei. Unii cer ca Armata Rusă să retalieze cumva explozia podului Kerci, prin atacarea infrastructurii ucrainene. Alții cer “schimbări radicale, rapide și urgente” în Rusia.
“Putin nu poate face singurul lucru pe care îl cer cei mai duri dintre susținătorii săi – nu poate câștiga războiul. Schimbarea comandanților superiori nu va rezolva problemele sistemice care au împiedicat operațiunile, logistica, industria de apărare și mobilizarea Rusiei, încă de la începutul invaziei. Țapii ispășitori pot abate criticile de la Putin doar pentru un timp. (…) O eventuală escaladare a războiului, fie convențională, fie nucleară, nu poate nici ea rezolva această problemă a lui Putin. Indiferent că forțele ruse își vor extinde atacurile convenționale asupra centrelor urbane ucrainene sau a infrastructurii critice, sau dacă Putin este dispus să folosească arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, el nu poate decât să spere că astfel ar opri contraofensivele ucrainene, dar numai pentru un timp. Astfel de atacuri nu vor permite forțelor sale să cucerească Ucraina și să atingă obiectivele pe care le cer naționaliștii ruși pro-război. Dar s-ar putea să declanșeze un răspuns militar occidental, care ar valida teoriile linie dure din elita de la Moscova, cum că Rusia se luptă de fapt cu NATO, nu cu Ucraina. O astfel de validare ar veni la pachet cu prețul distrugerii puterii militare care i-a mai rămas Rusiei.”

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat organizațiilor pentru drepturile omului Memorial (Rusia) și Centrul pentru Libertăți Civile (Ucraina), precum și activistului bielorus Ales Bialiațki, pentru munca lor de apărare a drepturilor fundamentale

Premiul Nobel pentru Pace este împărțit în acest an de către activistul belarus pentru drepturile omului, precum și de cele două ONG-uri din Rusia și Ucraina. Comitetul de decernare a distincției a apreciat că ”de ani de zile, ei au promovat libertatea de a critica puterea din stat și au luptat pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului. Au depus eforturi extraordinare de a documenta crime de război, abuzuri împotriva drepturilor omului și abuzuri din partea conducătorilor. Împreună, au demonstrat relevanța societății civile pentru pace și democrație”.

Înainte de anunțarea laureaților, la casele de pariuri erau văzuți ca favoriți președintele Volodimir Zelenski, portalul de știri Kyiv Independent, opozantul rus Aleksei Navalnîi, activista de mediu Greta Thunberg, Organizația Mondială a Sănătății, Nathan Law (activist pentru drepturile omului din Hong Kong), Ilham Tohti (un cadru universitar al comunității uigure) sau Simon Kofe (ministru de externe din Tuvalu). Conform cutumelor Comitetului Nobel, nominalizările vor fi desecretizate peste 50 de ani, scrie BBC.

Advertisement
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost împărțit de jurnaliștii Maria Ressa (din Filipine) și Dmitri Muratov (din Rusia, fondatorul Novaya Gazeta), pentru “lupta lor curajoasă în apărarea libertății de exprimare”.

Hong Kong. Autoritățile oferă gratuit 500 de mii de bilete de avion în valoare de peste 250 de milioane de euro, pentru a impulsiona turismul, după eliminarea unor restricții impuse în pandemie

Autoritățile locale din Hong Kong au cumpărat 500 de mii de bilete de avion, în valoare totală de 254,8 milioane de euro, pe care le vor distribui gratuit din 2023 celor care ajung pe aeroporturile din oraș.
Regiunea a ridicat în ultimele săptămâni câteva dintre măsurile luate împotriva pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, operatorii de zbor încă se chinuie să-și aducă activitatea la nivelul de înainte de pandemie.
Aproximativ 184 de mii de persoane au vizitat Hong Kong-ul în primele opt luni ale acestui an, o scădere considerabilă a numărului de turiști comparativ cu nivelul de dinaintea pandemiei – 56 de milioane de turiști în 2019.
În plus, după invadarea Ucrainei, companiile aeriene au fost obligate să-și reconfigureze traseele, iar de exemplu, pentru a ajunge din Europa în Hong Kong, este nevoie de un traseu mai lung, explică BBC. Deja compania britanică Virgin Atlantic a renunțat la cursele cu plecare sau sosire în Hong Kong, după 30 de ani: ”Complexități operaționale semnificative din cauza închiderii spațiului aerian rusesc au contribuit la decizia comercială de a nu relua zborurile”.

DNA trimite în judecată trei persoane (doi oameni de afaceri și un avocat), pentru trafic de influență, într-un dosar ce vizează modul de obținere a avizelor de construire a magistralei de metrou din Drumul Taberei

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați (doi oameni de afaceri și un avocat), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic și cumpărare de influență, într-un dosar ce vizează modul de obținere a avizelor de construire pentru Magistrala 5 de metrou. Conform G4Media, inculpații sunt Dragoş Dobrescu (grupul de la Monaco), Doru Cătălin Boştină (avocat) și Pier Luca Canino (șeful Astaldi România)
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
”În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi promis că vor fi soluționate favorabil și plângerile cetățenilor (riverani) nemulțumiți de modalitatea în care se derulau lucrările respective.

Pentru a fi ascunsă adevărata natură a banilor, aceștia urmau să fie remiși prin intermediul unei societăți controlate de avocatul inculpat în cauză, sub forma unor servicii fictive de „mentenanță”.
În această modalitate, la data de 09 septembrie 2013, ar fi fost transferați în contul unei societăți administrate de primul dintre inculpați o primă tranșă, în valoare de 547.000 lei, bani care, ulterior, au fost retrași sub formă de cash.

SUA trimit portavionul USS Ronald Reagan și grupul său de luptă în apropiere de Peninsula Coreeană, pe fondul creșterii tensiunilor în zonă. Coreea de Nord a efectuat mai multe teste cu rachete balistice în ultimele două săptămâni

Un grup de luptă care include și portavionul USS Ronald Reagan se deplasează în apele din apropierea Peninsulei Coreene, pe fondul creșterii tensiunilor militare în zonă. În ultimele 12 zile, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete balistice în Marea Japoniei, acțiuni puternic denunțate de SUA și aliații săi, Japonia și Coreea de Sud.
Consiliul Național de Securitate (NSC) al Coreei de Sud s-a reunit joi de urgență, după ce Coreea de Nord a lansat alte două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, al șaselea exercițiu de acest fel. NSC a avertizat că acțiunile Coreei de Nord vor primi un răspuns puternic, așa cum demonstrează repoziționarea portavionului USS Ronald Reagan și a grupului său de luptă în Marea de Est, cunoscută și sub numele de Marea Japoniei.
Purtătorul de cuvânt al Armatei SUA a declarat pentru CNN doar că ”grupul de luptă USS Ronald Reagan operează în prezent în Marea Japoniei”, fără a oferi alte detalii.
Decizia SUA de a trimite un portavion în apropierea Peninsulei Coreene a fost criticată de autoritățile de la Phenian, care susțin că acest lucru reprezintă ”o amenințare serioasă la adresa stabilității situației din Peninsula Coreeană și din vecinătatea ei”.

Patru aeronave militare rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și Suediei, în această după-amiază. Au fost escortate în exclava rusească Kaliningrad de către misiunea NATO de poliție aeriană

Forțele Aeriene Italiene au anunțat pe Twitter că au fost nevoite să intervină, sub egida NATO, după ce patru avioane de luptă rusești au intrat în spațiul aerian polonez și mai apoi în cel suedez. Avioanele italiene le-au forțat pe cele rusești să reintre în spațiul aerian al Kaliningradului, o exclavă la Marea Baltică a […]