Potrivit Institutului Național de Statistică, inflația generală a ajuns la 15,88%, în luna septembrie, față de aceeași lună a anului precedent. În acest interval, alimentele s-au scumpit cu +19,1%, mărfurile nealimentare cu +16,6%, iar serviciile cu +8%.
Față de luna precedentă, în septembrie, curentul electric s-a scumpit cu peste 7%, dar în ultimul an creșterea facturilor la energie electrică a fost de +25%, în timp ce facturile de gaze naturale au crescut cu +70%.
De la începutul acestui an, cel mai mult s-au scumpit alimentele (+16%), mai ales uleiul (+38%), laptele (+22%), zahărul (+37%), cartofii (+21%) și carnea (+13%).

Inițial, proiectul de lege inițiat de deputatul REPER, Cătălin Teniță, și de deputata Diana Stoica (USR), prevedea interzicerea participării în alegerile locale a tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare. Acesta a fost modificat în comisii și acum îi vizează pe toți cei cu condamnări penale. Ulterior, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect inițiat de PNL, prin care ”nicio persoană condamnată NU VA mai PUTEA CANDIDA la funcția de senator sau deputat”. Pentru a intra în vigoare, actele normative trebuie promulgate de președintele Klaus Iohannis.
Anunțul referitor la proiectul de lege al PNL a fost făcut de Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook, care a precizat: ”În Parlament nu au ce căuta persoanele condamnate penal. Corupția a sărăcit România și a făcut ca încrederea românilor în instituțiile statului să fie la un nivel extrem de scăzut, iar statul să fie unul slab și sărac. Corupția a alungat din România pe cei mai buni medici, profesori, ingineri. Tot corupția i-a îndepărtat pe cei mai respectați oameni ai comunității să se implice în viața publică”.
Legea inițiată de deputatul REPER, Cătălin Teniță și de deputata Diana Stoica (USR) prevede că persoanele care ”la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea” nu pot candida. Amendamentul care specifică acest lucru poate fi citit aici.
”Nu mai este vorba doar despre minori. Vorbim despre toți condamnații, abuzatori de minori sau traficanți de persoane, violatori, corupți si alte soiuri de penali. Este de datoria noastră să nu mai permitem infractorilor să ajungă să conducă și să ia decizii pentru români, fie că vorbim despre comunități locale sau Parlament. A fost nevoie să vină legea să spună că nu e normal așa ceva!”, a declarat deputatul Cătălin Teniță în plenul Camerei Deputaților.
”Le mulțumesc tuturor colegilor din societatea civilă, mai precis celor de la Salvați Copiii, care au pus pe masă propunerea privind interzicerea accesului în alegeri a celor condamnați pentru infracțiuni împotriva copiilor, tuturor celorlalte ONG-uri implicate în tema «Fără penali în funcții publice», tuturor cetățenilor care s-au implicat direct și indirect și care se vor implica în societate și în continuare!”, a adăugat acesta.
O inițiativă similară, ”Fără penali în funcții publice”, lansată de USR, care prevedea modificarea constituției pentru a interzice candidatura persoanelor condamnate penal, a strâns semnăturile pentru a fi modificată constituția, dar n-a fost supusă la vot în Senat.

În analiza sa zilnică, ISW se concentrează pe reacția cercurilor de putere de la Moscova, după atacarea Podului Crimeei în dimineața de sâmbătă, 8 octombrie. Acest atac trebuie judecat în contextul recentelor eșecuri militare ale Armatei Ruse, precum și cu mobilizarea parțială, pentru că toate aceste trei evenimente au generat critici din ce în ce mai directe la adresa președintelui rus, Vladimir Putin, din partea comunității naționaliste ruse pro-război, pe care Putin își sprijină puterea.
Unii comentatori ruși au observat că este din ce în ce mai greu să te raliezi în spatele lui Putin atunci când guvernul său face totul în secret, sau nu reușește să aibă o reacție la incidente majore precum scufundarea crucișatorului Moskva sau eliberarea luptătorilor de la Azovstal. Alții spun că dacă Putin nu ripostează acum, explozia podului de peste strâmtoarea Kerci va fi percepută ca “slăbiciune”.
Critica directă împotriva lui Putin din partea acestei comunități este aproape fără precedent, observă ISW, în condițiile în care bloggerii militari și alte personalități naționaliste continuă să-și exprime sprijinul copleșitor pentru obiectivele lui Putin în Ucraina și au pus până acum eșecurile pe seama comandamentului militar rus sau a Ministerului rus al Apărării.
În același timp, alți naționaliști ruși, propagandiști și oficiali, dau vina pe serviciile de securitate sau pe Ministerul Apărării din Rusia, fenomen care, spune ISW, erodează regimul lui Putin pe termen lung, chiar dacă Putin se poate folosi pe termen scurt de Ministerul Apărării ca de un țap ispășitor.
Ministerul Apărării este acum criticat deschis, la televiziunea de stat, unde propagandistul Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai duri susținători ai războiului, a spus că acesta este capabil “doar de declarații inutile, în loc să recâștige efectiv inițiativa pe câmpul de luptă”.
ISW mai observă că vocile propagandei Kremlinului nu par totuși a avea acum o linie comună, așa cum se întâmplă de obicei. Unii cer ca Armata Rusă să retalieze cumva explozia podului Kerci, prin atacarea infrastructurii ucrainene. Alții cer “schimbări radicale, rapide și urgente” în Rusia.
“Putin nu poate face singurul lucru pe care îl cer cei mai duri dintre susținătorii săi – nu poate câștiga războiul. Schimbarea comandanților superiori nu va rezolva problemele sistemice care au împiedicat operațiunile, logistica, industria de apărare și mobilizarea Rusiei, încă de la începutul invaziei. Țapii ispășitori pot abate criticile de la Putin doar pentru un timp. (…) O eventuală escaladare a războiului, fie convențională, fie nucleară, nu poate nici ea rezolva această problemă a lui Putin. Indiferent că forțele ruse își vor extinde atacurile convenționale asupra centrelor urbane ucrainene sau a infrastructurii critice, sau dacă Putin este dispus să folosească arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, el nu poate decât să spere că astfel ar opri contraofensivele ucrainene, dar numai pentru un timp. Astfel de atacuri nu vor permite forțelor sale să cucerească Ucraina și să atingă obiectivele pe care le cer naționaliștii ruși pro-război. Dar s-ar putea să declanșeze un răspuns militar occidental, care ar valida teoriile linie dure din elita de la Moscova, cum că Rusia se luptă de fapt cu NATO, nu cu Ucraina. O astfel de validare ar veni la pachet cu prețul distrugerii puterii militare care i-a mai rămas Rusiei.”