Casa Albă a emis un comunicat de presă prin care condamnă ”încercarea frauduloasă a Rusiei de a anexa teritoriul ucrainean suveran”. Spune că prin ce a făcut astăzi, Rusia “a călcat în picioare” dreptul internațional și Carta ONU și și-a arătat disprețul față de națiunile pașnice de pretutindeni.
Administrația Prezidențială americană transmite că SUA nu vor recunoaște niciodată aceste anexări și că vor continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar și diplomatic. Ca răspuns la acțiunile oficializate astăzi de Kremlin, SUA și aliații au adoptat un nou pachet de sancțiuni îndreptat împotriva persoanelor și entităților care au contribuit la ”încercările ilegale de a modifica statutul teritoriului ucrainean”.
Astfel, Trezoreria Americană a sancționat 14 persoane din complexul militar-industrial al Rusiei, doi lideri ai băncii centrale a statului și 278 de parlamentari ruși. 57 de entități rusești și din Crimeea au fost trecute pe ”lista neagră” în privința exporturilor americane. De asemenea, a emis și un avertisment pentru rușii care nu se află în prezent în Federația Rusă și care iau în calcul să sprijine politic sau financiar acțiunile Kremlinului.
În încheiere, președintele Biden s-a declarat ”nerăbdător” să promulge o lege prin care se oferă Ucrainei un ajutor financiar de 12 miliarde de dolari.

În momentul atacului, în clădire se aflau mai mulți studenți care susțineau un examen practic, la un centru educațional. Zona este cunoscută pentru astfel de incidente. De exemplu, anul trecut, 85 de persoane au murit după ce o școală de fete a fost atacată.
Conform BBC, aici trăiește minoritatea Hazara, care de-a lungul timpului s-a aflat în spatele mai multor atacuri. Aceasta este rivala talibanilor și a grupării Stat Islamic. Până acum însă, niciun grup nu a revendicat noul atac.
Purtătorul de cuvânt al Ministrului de Interne al talibanilor a declarat că atacarea țintelor civile “demonstrează cruzimea inumană a inamicului și lipsa standardelor morale”. Talibanii au revenit la putere în Afganistan anul trecut și spun că încearcă să restabilească securitatea. Cu toate acestea, atacurile din partea grupărilor rivale nu au putut fi deloc încetinite.

Guvernul finlandez a anunțat că își va închide granița pentru turiștii ruși, pentru a reduce semnificativ traficul transfrontalier, dar a precizat că accesul persoanelor care vin în vizită la familie, vin la muncă sau pentru studii, va fi în continuare permis. Măsura va intra în vigoare de la miezul nopții.
”Decizia urmărește, în principal, să prevină complet turismul rusesc în Finlanda și tranzitul aferent prin Finlanda”, a declarat ministrul de externe Pekka Haavisto.
Autoritățile se tem ca țara să nu fie doar o zonă de tranzit către Uniunea Europeană, în special către Spațiul Schengen, ceea ce ar putea periclita relațiile diplomatice internaționale ale Finlandei. Decizia guvernului de la Helsinki vine pe o fondul unei dezbateri aprinse în UE asupra faptului dacă cetățenilor ruși care fug din țară ar trebui sau nu să li se permită accesul pe teritoriul blocului comunicat.
Rușii, în special bărbații, au decis în număr mare să părăsească țara, după ordinul de mobilizare parțială decretat de Vladimir Putin, de frica de a nu fi recrutați și trimiși pe frontul din Ucraina.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a publicat două comunicate de presă pe tema referendumurilor desfășurate în ultimele zile în patru regiuni ucrainene, precum și în legătură cu mobilizarea parțială anunțată săptămâna trecută de Kremlin.
MAE le cere cetățenilor români să evite deplasările neesențiale în Federația Rusă, iar celor care se află deja pe teritoriul acestui stat să plece cât mai curând. Totodată, recomandă cetățenilor români din Rusia ”să manifeste atenție sporită, să evite locurile în care sunt prezente adunări publice sau aglomerări mari de persoane și să nu se angajeze în desfășurarea unor eventuale acțiuni de protest sau alte manifestații care pot genera violențe stradale”.
În legătură cu referendumurile desfășurate în ultimele cinci zile în regiunile ocupate Herson, Zaporijie, Donețk și Luhansk, Ministerul român de Externe a reiterat faptul că nu va recunoaște rezultatele. Serbia și Kazahstan, până acum aliați tradiționali ai Rusiei, au transmis același lucru, la fel și statele Uniunii Europene, Marea Britanie și SUA.
“Prin organizarea acestor așa-zise referendumuri, Federația Rusă demonstrează încă o dată că acționează cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional (…). Acest comportament nu poate fi tolerat de comunitatea internațională. Astfel de acțiuni instigate, sprijinite și organizate de forțele de ocupație ruse reprezintă o nouă escaladare a războiului ilegal dus de Rusia împotriva Ucrainei, precum și o încercare a Kremlinului de a-și legitima controlul militar abuziv asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran”, subliniază MAE.