Premiul Nobel pentru Pace este împărțit în acest an de către activistul belarus pentru drepturile omului, precum și de cele două ONG-uri din Rusia și Ucraina. Comitetul de decernare a distincției a apreciat că ”de ani de zile, ei au promovat libertatea de a critica puterea din stat și au luptat pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului. Au depus eforturi extraordinare de a documenta crime de război, abuzuri împotriva drepturilor omului și abuzuri din partea conducătorilor. Împreună, au demonstrat relevanța societății civile pentru pace și democrație”.

Înainte de anunțarea laureaților, la casele de pariuri erau văzuți ca favoriți președintele Volodimir Zelenski, portalul de știri Kyiv Independent, opozantul rus Aleksei Navalnîi, activista de mediu Greta Thunberg, Organizația Mondială a Sănătății, Nathan Law (activist pentru drepturile omului din Hong Kong), Ilham Tohti (un cadru universitar al comunității uigure) sau Simon Kofe (ministru de externe din Tuvalu). Conform cutumelor Comitetului Nobel, nominalizările vor fi desecretizate peste 50 de ani, scrie BBC.

Advertisement
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost împărțit de jurnaliștii Maria Ressa (din Filipine) și Dmitri Muratov (din Rusia, fondatorul Novaya Gazeta), pentru “lupta lor curajoasă în apărarea libertății de exprimare”.

Autoritățile locale din Hong Kong au cumpărat 500 de mii de bilete de avion, în valoare totală de 254,8 milioane de euro, pe care le vor distribui gratuit din 2023 celor care ajung pe aeroporturile din oraș.
Regiunea a ridicat în ultimele săptămâni câteva dintre măsurile luate împotriva pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, operatorii de zbor încă se chinuie să-și aducă activitatea la nivelul de înainte de pandemie.
Aproximativ 184 de mii de persoane au vizitat Hong Kong-ul în primele opt luni ale acestui an, o scădere considerabilă a numărului de turiști comparativ cu nivelul de dinaintea pandemiei – 56 de milioane de turiști în 2019.
În plus, după invadarea Ucrainei, companiile aeriene au fost obligate să-și reconfigureze traseele, iar de exemplu, pentru a ajunge din Europa în Hong Kong, este nevoie de un traseu mai lung, explică BBC. Deja compania britanică Virgin Atlantic a renunțat la cursele cu plecare sau sosire în Hong Kong, după 30 de ani: ”Complexități operaționale semnificative din cauza închiderii spațiului aerian rusesc au contribuit la decizia comercială de a nu relua zborurile”.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați (doi oameni de afaceri și un avocat), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic și cumpărare de influență, într-un dosar ce vizează modul de obținere a avizelor de construire pentru Magistrala 5 de metrou. Conform G4Media, inculpații sunt Dragoş Dobrescu (grupul de la Monaco), Doru Cătălin Boştină (avocat) și Pier Luca Canino (șeful Astaldi România)
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
”În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi promis că vor fi soluționate favorabil și plângerile cetățenilor (riverani) nemulțumiți de modalitatea în care se derulau lucrările respective.

Pentru a fi ascunsă adevărata natură a banilor, aceștia urmau să fie remiși prin intermediul unei societăți controlate de avocatul inculpat în cauză, sub forma unor servicii fictive de „mentenanță”.
În această modalitate, la data de 09 septembrie 2013, ar fi fost transferați în contul unei societăți administrate de primul dintre inculpați o primă tranșă, în valoare de 547.000 lei, bani care, ulterior, au fost retrași sub formă de cash.

Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis astăzi majorarea dobânzii de referință cu 0,75%, până la 6,25%. Este a șaptea majorare din acest an, însă Consiliul Băncii mai are programată o ședință de politică monetară în luna noiembrie.
Conform hotărârii CA al BNR, ”cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală”.
Amintim că indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor în lei acordate până în luna mai 2019, este astăzi 7,92%. IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile creditelor acordate după mai 2019, este 4,06%. Inflația la nivelul lunii august a fost calculată de Institutul de Statistică la 15,3%.
Deciziile Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României: