Șeful diplomației europene amenință cu “un răspuns ferm și unit“, în urma sabotării gazoductelor Nord Stream. Spune că UE va începe demersuri pentru a-și întări infrastructura energetică

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a declarat că ”orice întrerupere deliberată pe infrastructura energetică europeană este cu totul inacceptabilă și va fi întâmpinată cu un răspuns ferm și unit. Vom sprijini orice investigație menită să obțină clarificări cu privire la ceea ce s-a întâmplat și vom lua măsuri suplimentare pentru a crește rezistența securității noastre energetice”.

Secretarul General al NATO cere aliaților să refacă stocurile de armament cât mai rapid posibil, “pentru a sprijini Ucraina cu ce are nevoie, cât timp are nevoie

Jens Stoltenberg a convocat o reuniune extraordinară a Conferinței directorilor naționali pentru armamente (CNAD), la sediul NATO. Conform unui comunicat emis la finalul reuniunii, discuțiile s-au concentrat pe capacitatea de răspuns la nivelul Alianței, fiind abordată problema stocurilor de muniții și a eventualelor lipsuri în arsenalul fiecărui membru NATO.
Secretarul General al NATO i-a îndemnat pe aliați să se asigure de reaprovizionarea stocurilor cât mai repede posibil: “Îmbunătățirea stocurilor NATO ne va asigura că putem continua să sprijinim Ucraina. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună cu aliații NATO și cu industria de armament pentru a ne umple stocurile de muniție și pentru a oferi Ucrainei sprijinul de care are nevoie, atâta timp cât Ucraina are nevoie de el”, a declarat Stoltenberg.
Tot referitor la sprijinul pentru Ucraina, șeful NATO a denunțat referendumurile organizate de Rusia în Ucraina: “Am vorbit cu președintele Zelenski și l-am asigurat de sprijinul ferm al Alianței pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia de a se apăra. Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste pământuri sunt ale Ucrainei”, a scris Stoltenberg pe Twitter.

Aviația daneză a prezentat imagini cu scurgerile de gaze din conductele Nord Stream. Cea mai mare din cele trei are un diametru de peste un kilometru. Institutul Seismologic suedez a detectat explozii subacvatice în zonă, înainte de raportarea breșelor

Armata Daneză anunță că au loc trei scurgeri de gaze din conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, la nord-est și la sud de insula Bornholm. A anunțat că în jurul acestor scurgeri au fost instituite perimetre de siguranță și că va monitoriza calitatea apei.
Potrivit Reuters, cea mai mare scurgere se întinde pe un kilometru. Centrul de Seismologie din Suedia a transmis că luni au fost înregistrate explozii în zonele de unde se scurge gaz natural, înainte de primele raportări privind incidentele. Conform Institutului, citat de The Guardian, exploziile au avut loc la orele 2:03 și la 19:04 (ora Marii Britanii) în ziua de luni, iar raportările privind avariile la conducte au fost făcute la 13:52 și la 20:41 în aceeași zi.

WhatsApp va lansa un update prin care utilizatorii pot trimite invitații pe bază de link, iar destinatarul se poate alătura unei conferințe audio sau video. Lucrează la extinderea capacității conferințelor la 32 de participanți

Anunțul a fost făcut chiar de directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, pe pagina sa de Facebook. “Vom lansa în această săptămână link-uri pe care utilizatorii WhatsApp le pot accesa pentru a participa la apeluri, simplificând astfel la o singură atingere inițierea și partajarea unui apel”, a scris Mark Zuckerberg. Meta deține rețelele de socializare Facebook, WhatsApp și Instagram.

Presa de specialitate scrie că funcția ce urmează implementată pe WhatsApp este similară cu cea folosită de platforme precum Zoom sau Google Meet. Odată cu implementarea noii funcții, la secția Apeluri va exista opțiunea de a crea un link (Call Links) pentru apeluri audio și video, pe care utilizatori îl pot trimite apropiaților.
Șeful Meta a mai precizat că testează, în același timp, și implementarea apelurilor video securizate la care pot participa până la 32 de persoane. În prezent, doar opt persoane pot participa la același aceeași conferință video pe WhatsApp.

FMI a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României în acest an, la 4,8%, de la 2,2% cât estima în aprilie. Totuși, arată că prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația ridicată până la sfârșitul lui 2023

Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca creșterea PIB-ului să se modereze la 4,8% în 2022, susținută în principal de dinamica cererii interne. Referitor la prețurile de consum, estimează o inflație medie de 13,3% până la finalul acestui an.
De asemenea, Fondul recomandă guvernului eliminarea treptată a plafoanelor pentru prețurile la energie și înlocuirea acestora cu măsuri mai bine țintite, destinate să ajute categoriile vulnerabile de oameni. În plus, explică faptul că este nevoie de o reformă a pensiilor și a salariilor din sistemul bugetar. Reamintim că în aprilie, FMI și-a redus puternic estimarea de creștere economică a României pentru acest an, la doar +2,2%. Tot atunci estima o inflație medie de doar 9%.
“Se estimează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar revenirea Investițiilor Străine Directe și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență susținut de UE oferă finanțare substanțială, urmând ca PNRR să stimuleze investițiile pe termen mediu”, transmite FMI.
Directorii executivi ai Fondului “au salutat” redresarea economică puternică a României în urma pandemiei, dar sublinază că efectele războiului și condițiile financiare mai stricte contribuie la perspectivele cu riscuri de scădere, avertizând că există în continuare un sentiment de incertitudine asupra tuturor economiilor: “În acest context, directorii au subliniat importanța implementării unor politici macroeconomice prudente care să salveze stabilitatea macroeconomică”, mai subliniază instituția.

NASA va efectua la noapte (ora 2, ora României) primul test de apărare a Pământului. Un asteroid situat la distanța de 11 milioane de kilometri (și care nu se îndreaptă spre Terra) va fi lovit de o sondă trimisă în urmă cu 10 luni, în încercarea de a determina schimbarea traiectoriei

Ținta DART (Double Asteroid Redirection Test) este sistemul de asteroizi Didymos, relativ apropiat de Pământ, format din doi asteroizi, de mărimi diferite, și care se învârt unul în jurul celuilalt. Misiunea vizează devierea celui mai mic. Cei doi asteroizi sunt aflați cam la jumătatea distanței dintre Pământ și Soare, Dimorphos, care are 160 de metri lungime, fiind un fel de lună pentru Didymos, care are 780 de metri lungime. Ținta misiunii DART este asteroidul mai mic, Dimorphos, și a fost ales nu pentru că ar constitui o amenințare pentru Pământ, ci, pentru că, speră cercetătorii, impactul cu proiectilul trimis de pe Pământ ar trebui să îi modifice viteza cu 0,4 mm/secundă, ceea ce, pe o durată de milioane de kilometri, ar trebui să îi schimbe traiectoria.

Conform planului inițial, cu 10 zile înainte de impact, din sonda trimisă s-a desprins un mic satelit care are două camere. Acestea vor fi folosite pentru a documenta efectele impactului, capturând imagini unice cu suprafața asteroidului și cu bucățile rezultate după impactul sondei.