Guvernul american a semnat un contract cu Google pentru dezvoltarea unor cipuri necesare în nanotehnologii, în baza legii care permite subvenționarea producției naționale de microprocesoare

Departamentul american al Comerțului a anunțat că a ajuns la un acord cu Alphabet, compania care deține Google, pentru producția unor cipuri speciale, care vor fi ulterior folosite în cercetarea unor nanotehnologii.
Departamentul Comerțului se așteaptă ca în final să fie proiectate și dezvoltate 40 de cipuri optimizate pentru diferite întrebuințări. Arhitectura acestora va fi open-source, astfel că cercetătorii nu vor avea restricții comerciale.
Între partenerii de cercetare ai Departamentului și Google se numără universități din Michigan, Maryland, precum și Universitățile George Washington, Brown și Carnegie Mellon. În schimb, nu au fost oferite informații despre valoarea acordului.
Înțelegerea a fost parafată sub umbrela Chips and Science Act, o lege care permite autorităților americane să subvenționeze producția internă de semiconductori și alte produse tehnologice foarte ieftine, pentru a reduce dependența de importuri. Administrația SUA a alocat 52 de miliarde de dolari în acest sens, iar o serie de companii tech au anunțat că vor deschide noi fabrici.

Mureș. Un tren cu cereale a deraiat, iar două vagoane s-au răsturnat. Din primele date, încărcătura era din Ucraina și urma să ajungă la Constanța

CFR precizează că garnitura era compusă din 30 vagoane, încărcate cu cereale, și aparține CFR Marfă. Circula pe relația Dej – Port Constanța, iar două vagoane s-au răsturnat între stațiile Monor Gledin – Râpa de Jos. Potrivit G4Media, cerealele erau aduse din Ucraina.
Și Centrul Infotrafic al Poliției Române a precizat că traficul feroviar este blocat pe Magistrala 400 Brașov – Satu Mare, din cauza incidentului. CFR explică faptul că va retrasa graficul de circulație al anumitor trenuri pe ruta alternativă, prin Războieni.

Pensia medie a crescut cu aproape 200 de lei în ultimul an, până la 1.851 de lei. În trimestrul II al anului, numărul pensionarilor a fost mai mic cu 82 de mii față de aceeași perioadă a anului trecut

Conform datelor INS:
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.) a fost de 1.851 lei în T2 din 2022.
Este un avans de 5 lei față de trimestrul precedent, dar de 190 de lei față de T2 din 2021.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.774 lei, în creștere față de 1.601 lei în al doilea trimestru al anului trecut.
Numărul celor care au primit pensii de asigurări sociale (contributive) a scăzut cu 13 mii față de trimestrul precedent, până la 4,6 de milioane.
Raportul pensionarilor la numărul angajaților din țară a fost de 9 la 10. Acesta diferă de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureṣti ṣi judeṭul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 14 la 10 în judeṭul Vaslui.

O nouă generație de teste de sânge bazate pe studierea ADN-ului a reușit să identifice mai multe tipuri de cancere înainte de apariția simptomatologiei clare

În cadrul studiului Pathfinder, testul de sânge Galleri a fost aplicat unui număr de 6.621 de persoane cu vârste de 50 de ani și peste. În cazul a 92 dintre ele, a fost semnalat un cancer potențial, iar după investigații suplimentare, 35 au fost într-adevăr diagnosticate oficial cu cancer (1,4% din grupul de studiu).
Concret, au fost identificate 19 tumori solide în țesuturi precum sânul, ficatul, plămânul și colonul, dar și cancere ovariene sau pancreatice, care de obicei sunt detectate când ajung deja în stadii avansate, iar speranța de supraviețuire este redusă.
Investigațiile aprofundate după aplicarea testului de sânge au constatat că 99,1% din totalul participanților erau sănătoși, astfel că testul a avut un grad de eroare mic, au apreciat cercetătorii. În final, 38% din cei cu rezultate pozitive la test au fost confirmați cu cancer după analize suplimentare. The Guardian notează că este pentru prima dată când rezultatele obținute prin Galleri sunt returnate pacienților și medicilor lor, în scopul investigațiilor suplimentare și a întocmirii schemei de tratament.
Galleri, care caută ADN-ul cancerului în sânge, este considerat de Serviciul englez de Sănătate Publică (NHS England) ca fiind “gamechanger” (schimbător de joc) pentru sectorul medical. Medicii pot salva mai multe vieți prin depistarea mai timpurie a cancerul și aplicarea unor scheme de tratament sau efectuarea unor intervenții chirurgicale. NHS urmează să publice anul viitor rezultatele unei cercetări ample, cu 165 de mii de persoane implicate.

Advertisement
“Cred că ceea ce este interesant la această nouă paradigmă și la acest nou concept este faptul că pentru multe forme de cancer identificate cu Galleri nu aveam nicio procedură de screening standard”, a declarat dr. Deb Schrag, unul din principalii cercetători. Un alt avantaj este faptul că prin Galleri, medicii pot localiza și unde se află celulele canceroase.
Dr Schrag a precizat însă că testul nu este încă pregătit pentru a fi folosit ca procedură de screening în rândul populației și că tehnologia se află în dezvoltare.

Franța și România vor semna un acord pentru creșterea volumului cerealelor exportate de Ucraina prin țara noastră. Reuters: Documentul prevede dezvoltarea și eficientizarea porturilor Galați și Constanța

Clement Beaune, ministrul francez al Transporturilor, a anunțat duminică faptul că guvernul de la Paris și cel de la București vor semna un acord prin care se urmărește majorarea volumului de cereale pe care Ucraina le exportă prin România. Beaune a precizat că înțelegerea va fi semnat astăzi (luni) și că grânele vor ajunge în Europa și în țările în curs de dezvoltare, în special din regiunea Mării Mediterane.
Potrivit Reuters, care a intrat în posesia unui draft al acordului, guvernul francez ar urma să sprijine un proiect de dezvoltare și creștere a eficienței portului Galați, de dotare a punctelor de frontieră din nordul României, precum și de creștere a capacității portului Constanța și a canalului Sulina.

Portul Galați/Sursa foto: Lucian Coman | Dreamstime
Vladimir Putin a amenințat săptămâna trecută că Rusia va limita transporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră și a comentat că oricum acestea nu ajung la țările în curs de dezvoltare care au nevoie de ele, ci se vând pe piața Uniunii Europene. Președintele rus nu a adus dovezi care să-i susțină afirmația.

Ministerul britanic al Apărării l-a contrazis pe Putin și a citat o statistică a ONU, potrivit căreia 30% din volumul exportat a ajuns în țări cu venituri mici și medii din Africa, Orientul Mijlociu și Asia.

Euro continuă să se aprecieze și revine peste pragul de 4,9 lei, pentru prima dată în ultima lună

Moneda europeană a deschis săptămâna la 4.9047 lei, în condițiile în care a revenit pe creștere în raport cu leul românesc săptămâna trecută. Ultima dată când euro a fost peste 4,9 lei a fost pe 11 august. Pe 5 septembrie, fusese cotat la nivelul de 4,82 lei.

Până săptămâna trecută, euro s-a depreciat puternic, pe fondul temerilor de recesiune în Zona Euro, și pe fondul crizei energiei. Reamintim, în acest context, BCE a majorat săptămâna trecută dobânda de referință la 1,25%, cel mai ridicat nivel din 2011, pe măsură ce inflația a crescut puternic. În urma anunțului, euro a crescut imediat și a depășit din nou dolarul, după ce la începutul lunii scăzuse sub 0,99 dolari pentru prima dată în ultimii 20 de ani.
Dolarul american a fost cotat astăzi la 4.8284 lei, în scădere față de vineri.