Inflația, blocajele pe lanțul de aprovizionare, creșterea cazurilor de coronavirus în unele țări și o penurie continuă de cipuri sunt doar câteva dintre problemele care afectează industria auto din regiune, care a înregistrat acum 12 luni consecutive de scădere.
Europa a înregistrat în iunie cel mai mic număr de mașini noi de pasageri înmatriculate după anul 1996. S-au vândut circa 900 de mii de vehicule, iar unii producători au înregistrat scăderii a vânzărilor de aproape 50%, potrivit datelor publicate vineri de asociația auto europeană și preluate de Reuters.
Principalii producători de automobile, de la BMW la Stellantis, au raportat în ultimele săptămâni o scădere a vânzărilor la nivel global, înaintea publicării rezultatelor din al doilea trimestru. Toate cele patru piețe majore ale Uniunii Europene au raportat o scădere a înmatriculărilor de mașini. Germania a înregistrat cea mai puternică scădere în iunie (-18,1%), urmată de Italia (-15,0%) și Franța (-14,2%). Spania, pe de altă parte, a înregistrat o scădere mai modestă (-7,8%).
În iunie, grupul Volkswagen a fost cel mai afectat producător de automobile, cu vânzări cu aproape un sfert mai mici decât în aceeași lună a anului trecut. Dar pentru prima jumătate a anului, Stellantis a înregistrat cea mai mare scădere de până acum, de 21,1%.
Printre producătorii mai mici, înmatriculări de mașini Volvo noi au scăzut cu 47,9% în iunie și cu 28,5% în prima jumătate a anului, în timp ce Jaguar Land Group a înregistrat o scădere mai mică în iunie, de 13,2%.
În prima jumătate a anului 2022, înmatriculările de mașini noi în UE s-au redus cu 14,0% față de un an mai devreme, totalizând aproximativ 4,6 milioane de unități. Toate piețele majore din regiune au înregistrat scăderi de două cifre: Italia (-22,7%), Franța (-16,3%), Germania (-11,0%) și Spania (-10,7%).

Deși ar fi de așteptat ca tinerii să fie în fruntea celor care susțin lucrul la distanță, aparent ei sunt de fapt cei care au cel mai mult nevoie de “evadare”. Proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, în cele mai multe cazuri fără familie și copii, de multe ori nici chiar cu un cerc stabil de prieteni, ei au nevoie de locul de muncă pentru socializare și pentru mentorat, se arată într-o analiză a Business Insider.
Economiști din trei universități americane au desfășurat un sondaj pe diferite categorii de vârstă, între cei care au posibilitatea de a lucra de acasă. Au aflat că mai puțin de un sfert dintre cei care au 20 de ani vor să facă asta permanent. Procentul crește la 29% pentru grupa de vârstă de 30 de ani, la 33% pentru cei de 40 de ani și la 41% la cei de peste 50 de ani. Separat, LinkedIn, care a analizat aplicațiile de pe platforma sa, a constatat că tinerii de 20-24 de ani sunt grupul cel mai puțin probabil să aplice pentru joburi remote, de acasă.
Diviziunea pe grupe de vârstă subliniază cât de dificil a fost pentru companii să stabilească politici de muncă post-pandemie care să funcționeze pentru o gamă largă de angajați. Indiferent dacă impun ca toată lumea să se întoarcă înapoi la birou, să lucreze remote sau dacă implementează un sistem hibrid, deciziile lor favorizează inevitabil anumite grupe de vârstă și defavorizează altele. Au existat întotdeauna angajatori care au atras grupuri de angajați mai tineri sau mai în vârstă, dar acest lucru va deveni mult mai pronunțat în anii următori.
Potrivit specialiștilor, pentru tineri, locul de muncă reprezintă o îmbunătățire a condițiilor de viață. Biroul devine un loc de socializare, un spațiu sigur și familiar. Pentru cei mai în vârstă, care câștigă mai bine și își permit locuințe mai spațioase în suburbii, care au un cerc de prieteni în afara locului de muncă și familii cu copii, deplasarea la locul de muncă a devenit o corvoadă, iar dezavantajele muncii fizice sunt mult mai mari.
Există, desigur, o mulțime de introvertiți din generația Z care ar fi mulțumiți ca în toată cariera să nu meargă la birou, la fel cum există mulți din generația X (născuți în anii 60-80) și de baby boomers (anii 40-60) care urăsc să lucreze de acasă. Dar decalajul general subliniază dilema cu care se confruntă angajatorii în era muncii la distanță. Lucrul de acasă nu se potrivește tuturor. Stabilirea unei politici de întoarcere la birou nu afectează doar angajații actuali ai unei companii, ci modelează indirect forța de muncă viitoare a companiei, observă Business Insider.
Multe companii, în special în domeniul tehnologiei, au încercat să implementeze un model hibrid, oferind inclusiv angajaților posibilitatea de a munci de oriunde doresc. La suprafață, acesta sună ca un plan ideal: generația Z poate veni la birou, iar generația X poate rămâne acasă. Dar această abordare cu flexibilitate maximă ajunge adesea să se transforme în muncă la distanță, pentru că nu are rost să mergi la birou dacă nu este nimeni acolo. În cele din urmă, oamenii nu mai vin, chiar dacă mulți dintre ei ar prefera să nu muncească de acasă.
În prezent, cei mai mulți angajatori nu au o politică permanentă de lucru la distanță în vigoare. Dar, pe măsură ce generațiile devin din ce în ce mai împărțite în privința filozofiei de muncă, și America corporativă s-ar putea diviza brusc de-a lungul generațiilor sale.

Prețul sau momentul lansării noului abonament însoțit de reclame generate de Microsoft nu au fost încă anunțate. “Microsoft are capacitatea dovedită de a ne susține toate nevoile pe măsură ce construim împreună o nouă ofertă susținută de anunțuri. Mai important, Microsoft a oferit flexibilitatea de a inova în timp atât pe partea de tehnologie, cât și pe partea de vânzări, dar și a protecției puternice a confidențialității pentru abonații noștri”, a precizat unul dintre directorii Netflix.
Netflix a anunțat din luna aprilie că urmează să introducă un nou tip de abonament, mai ieftin. Decizia a venit pe fondul crizei, creșterii prețurilor abonamentelor datorate încercărilor Netflix de a crea cât mai mult conținut original, dar și al creșterii concurenței care vine din partea Amazon Prime, HBO Max, Apple TV și Disney+.
Introducerea reclamelor este o premieră pentru Netflix care își organizase întreaga activitate în jurul abonamentelor lunare. Astfel, compania se așteaptă la o creștere a numărului abonaților, oferind acestora posibilitatea de a plăti mai puțin în schimbul vizionării unor reclame. Spotify are un model similar, în care aplicația este gratuită dacă utilizatorul alege să asculte reclame între melodii.
Cu toate acestea, Netflix urmează ca săptămâna viitoare să publice rezultatele financiare aferente trimestrului 2, precizând deja că se așteaptă să fi pierdut două milioane de utilizatori în acest interval. În acest context, a concediat până acum 450 de angajați, pentru a face față cheltuielilor.