Marina SUA a menționat că incidentul a avut loc pe 8 iulie, iar avionul a căzut de pe portavionul USS Harry S. Truman. Presa americană relatează că avionul ar fi fost proiectat peste bord de o rafală de vânt, din cauză că avionul nu ar fi fost ancorat în mod corect de punte. Totuși, incidentul este încă investigat. Un membru al echipajului portavionului a fost rănit ușor, dar starea sa este stabilă. Prețul unui avion Super Hornet este de 67 de milioane de dolari.

Oficialii americani nu au comunicat locația exactă a incidentului, dar cu două zile înainte, Departamentul Apărării a transmis pe Twitter că un avion similar a spart bariera sunetului de deasupra Mării Ionice, dintre Italia și Grecia.
Înainte de incident, un val de căldură prelungit a cuprins Italia, doborând multe recorduri de temperatură. Totuși, de joi, un front de aer rece a cuprins țara și Marea Ionică, unde valurile au atins și aproape 3 metri înălțime. Experții consultați de The Washington Post au explicat că diferențele mari dintre temperaturile de la nivelul mării și cele din atmosferă au creat condițiile pentru ca o furtună să se formeze rapid.

BBC Panorama a analizat sute de pagini de rapoarte operaționale ale Forțelor de Eltiă britanice (SAS), inclusiv unele referitoare la zeci de raiduri de tip “ucide sau capturează” efectuate în provincia Helmand din sudul Afganistanului, în perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011 Dosarele sugerează că o unitate ar fi ucis ilegal 54 de persoane în timpul acestei misiuni.
BBC dezvăluie că generalul Sir Mark Carleton-Smith, fostul șef al Forțelor Speciale, avea cunoștință despre presupusele crime ilegale, însă nu a oferit nicio informație Poliției Militare, când aceasta a lansat o anchetă în 2013. Generalul a devenit ulterior șef al Armatei, dar s-a pensionat luna trecută. Contactat de jurnaliști, a refuzat să ofere un punct de vedere.

În cadrul investigației, unii din militarii care au participat la operațiuni alături de escadronul SAS au declarat, sub protecția anonimatului, că au fost fost martori la uciderea unor persoane neînarmate în timpul raidurilor de noapte. Ei au susținut că i-au văzut pe soldați “plantând arme AK-47 la fața locului pentru a justifica uciderea unei persoane neînarmate”. Mai multe surse au povestit jurnaliștilor că escadrilele din Forțele Speciale concurau între ele pentru a stabili cine lichidează mai multe ținte.
E-mailurile obținute de BBC Panorama din interiorul SAS arată că ofițerii cu cele mai înalte grade știau că există îngrijorări cu privire la posibile crime ilegale. Nici ei nu au raportat ceea ce știau Poliției Militare, în ciuda faptului că erau obligați să facă asta.
Ministerul Apărării a răspuns demersului jurnalistic printr-o postare pe Twitter, în care consideră că publicația a ajuns la concluzii nejustificate pe baza unor acuzații care au fost deja investigate pe deplin: “Nicio anchetă nu a găsit suficiente dovezi pentru a începe urmărirea penală. Astfel, să insinuăm este iresponsabil, incorect și pune în pericol personalul nostru”.

Analizând rapoartele cu privire la raidurile de noapte, jurnaliștii au identificat un tipar: în multe dintre cazuri, militarii împușcau mortal bărbați civili pentru că, susțin dosarele, i-ar fi amenințat pe militari cu grenade de mână sau cu AK-47 pe care le scoteau din ascunzătorile din casă. În urma acestor cazuri, niciun agent SAS nu a fost rănit, în schimb numărul morților dintre civili ar fi depășit o sută.

Un ofițer de rang înalt care a lucrat la sediul SAS din Marea Britanie a recunoscut că existau îngrijorări pe seama acestor rapoarte: “Prea mulți oameni au fost uciși în raidurile nocturne și explicațiile nu aveau sens. Odată ce un este reținut, nu ar trebui să sfârșească prin a fi ucis. Faptul că se întâmpla în mod repetat a fost un semnal de alarmă pentru Cartierul General”.
În e-mailurile schimbate de către ofițeri, aceștia își arătau neîncrederea față de acuratețea dosarelor, scrie BBC Panorama. În plus, unii dintre ei au înaintat un memoriu secret în care avertizau că ar putea exista o “politică deliberată” de ucideri ilegale în timpul operațiunilor. Publicația a aflat că un ofițer SAS a fost trimis din UK în Afganistan pentru cercetări, dar că el nu a vizitat locurile în care au avut loc presupusele crime și nici nu a cerut explicații din afara personalului militar.

Misiunea trupelor SAS a fost lansată în spre sfârșitul lui 2010, cu scopul de a neutraliza incursiunile talibanilor în Helmand. Militarii trebuiau să îi rețină pe comandanții talibanilor și să le perturbe rețelele de fabricare a bombelor. În mod oficial, pe timpul raidurilor ofițerii evacuau toate persoanele dintr-un obiectiv vizat, le percheziționau, după care se foloseau de una dintre ele pentru a continua căutările în obiectiv.
Poliția Militară Regală a lansat o investigație pentru presupuse crime în 2013, dar Ministerul Apărării susține că a fost clasată din lipsă de dovezi.

Adrian Chesnoiu, în prezent deputat, după ce a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii, este acuzat de DNA de instigare “la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni)” și de abuz în serviciu.
Concret, procurorii transmit că “în perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, suspectul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene“.
Trei din cei patru candidați au promovat astfel concursul respectiv. DNA mai precizeză că, “la intervenția directă a ministrului, în cazul unuia dintre candidați, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze pe acesta în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei“.
Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii luna trecută, după ce DNA a cerut Parlamentului să-i fie ridicată imunitatea pentru începerea urmăririi penale. Ulterior, Camera Deputaților a aprobat acest demers.