Presa britanică notează că mandatul lui Boris Johnson a fost marcat în ultimele zile de cea mai rapidă rată a demisiilor în rândul miniștrilor propriului guvern din 1979. Doar în timpul mandatului conservatoarei Theresa May, anterior celui actual, guvernul britanic, divizat de fenomenul Brexit, a întâmpinat mai multe demisii ale miniștrilor în trei ani de guvernare.
Sky News transmite că Boris Johnson este acum văzut ca premierul al cărui guvern a suferit cele mai multe demisii din istoria politică a Marii Britanii într-o singură zi, cu 16 oficiali guvernamentali părăsindu-și posturile.
Potrivit BBC, situația actuală din Marea Britanie se aseamănă până la un anumit punct cu cea din 1990, când Margaret Thatcher deținea funcția de premier. Totuși, pe măsură ce situația politică de la acea vreme se agrava, Margaret Thatcher a demisionat, la cererea miniștrilor din propriul guvern.
Presa mai relatează că Boris Johnson folosește aceeași tactică precum cea a lui Margaret Thatcher. Cu o seară înainte de a demisiona, Thatcher s-a întâlnit pe rând cu membrii cabinetului pentru a-i întreba dacă se poate baza în continuare pe sprijinul lor într-un vot de cenzură. Majoritatea miniștrilor i-au spus că timpul ei a expirat.
Dar Boris Johnson a declarat astăzi că nu are de gând să-și părăsească postul pe care îl ocupă din 24 iulie 2019. Totuși, mai mulți membrii ai cabinetului se aflau miercuri seara la Downing Street, reședința lui Johnson, pentru a-i cere să părăsească funcția.

În mod normal, perioadele de secetă s-ar fi înregistrat din zece în zece ani în regiunea Mării Mediterane, scrie DW în analiză, însă această perioadă de timp se înjumătățește. Omul are și el o influență, prin arderea cărbunelui, petrolului sau a gazelor naturale. Dar indicii că această vară va fi una secetoasă au apărut încă din lunile de iarnă, și ele mai “uscate“, sărace în precipitații.
În Italia, guvernul a declarat stare de urgență pentru cinci provincii din nord străbătute de râul Pad, provincii responsabile pentru circa o treime din producția agricolă pe un an. Nordul țării se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani. Executivul pregătește un fond de 36 de milioane de euro pentru a combate lipsa de apă.
Autoritățile locale au măsurat că nivelul râurilor Pad și Dora Baltea sunt de opt ori mai scăzute decât într-o perioadă obișnuită. Autoritățile din localitățile situate de-a lungul râului Sesia (regiunea Piemont) au interzis deja locuitorilor să își ude grădinile și livezile, astfel încât să rămână apă pentru irigarea culturilor de orez.

Primăria din Verona nu mai permite localnicilor să își spele terasele, mașinile, să își umple piscinele sau să își ude grădinile pe timp de zi. Măsura este valabilă până la sfârșitul lunii august. În Milano, fântânile arteziene au fost oprite, iar în Pisa consumul de apă a fost restricționat la uzul casnic și igiena personală.
În Portugalia, în februarie activitatea hidrocentralelor a fost limitată la două ore pe săptămână, din cauza nivelului scăzut al apei în barajele de acumulare și a precipitațiilor foarte sărace. Decizia a fost luată pentru asigurarea consumului populației de circa 10 milioane de locuitori. La finalul lunii mai, potrivit măsurătorilor, seceta afecta 97% din teritoriul țării.
1.800 de ferme din sudul țării au fost forțate să-și înjumătățească cantitățile de apă consumate pentru irigarea culturilor. Ministrul Mediului a avertizat deja populația că în viitor vor trebui să se obișnuiască cu restricții sau costuri ridicate pentru apă.

În Spania, experții atrag atenția că procesul de deșertificare a terenurilor altădată fertile a accelerat. Potrivit meteorologilor, spaniolii trec prin cea mai caldă vară din ultimii 60 de ani. În anumite localități, în special în Catalonia, raționalizarea consumului de apă potabilă a fost adoptată încă din februarie. Potrivit DW, Spania este al treilea cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene, iar cea mai mare parte a apei potabile este folosită în agricultură, iar nu consumată de populație.

În România, țară care nu este inclusă în analiza jurnaliștilor DW, ministrul Mediului a avertizat că peste 70% din țară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice. A adăugat că cele 40 de lacuri de acumulare sunt la un grad de umplere de 68%.
Administrația Națională “Apele Române” (ANAR) a emis un comunicat de presă în care făcea apel la populație să folosească apa din rețea “rațional”, în scopuri menajere, nu și pentru udarea grădinilor sau umplerea piscinelor.

Europarlamentarii au votat astăzi în favoarea propunerii Comisiei Europene de a eticheta rețelele de gaze naturale și centralele nucleare drept activități de tranziție ecologică, necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice. Proiectul nu a obținut numărul necesar de voturi împotrivă pentru a fi respins (353) și a trecut cu 328 de voturi “împotrivă”, 278 de voturi “pentru” și 33 abțineri.
“Comisia consideră că investițiile private în activitățile din sectorul gazelor naturale și din sectorul nuclear pot juca un rol în tranziția verde. Astfel, a propus clasificarea anumitor activități din cele două sectoare ca activități de tranziție care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Includerea anumitor activități nucleare și gaziere este limitată în timp și depinde de anumite condiții specifice și cerințe de transparență”, se arată în comunicatul Parlamentului European.
Dacă nici Consiliul nu formulează obiecții, propunerea va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2023. Concret, conform proiectului intitulat “Taxonomia UE”, proiectele de investiții în rețelele de gaze naturale și centrale nucleare pot fi acum finanțate prin fonduri europene.
Deutsche Welle notează că propunerea a fost întâmpinată inițial negativ de către statele membre UE, cu o tabără condusă de Franța sprijinind inițiativa Comisiei Europene, iar cealaltă, cu Germania în frunte, care și-a eliminat treptat centralele nucleare, s-a opus ferm. ONG-urile de mediu și unii europarlamentari au criticat un astfel de plan, pe care l-au numit o “spălare ecologică” a combustibililor fosili și a energiei nucleare.
Advertisement
Ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a reacționat la votul de astăzi al Parlamentului European: “Salut votul de astăzi din Parlamentul European prin care energia nucleară și gazul – drept combustibil de tranziție – sunt incluse în taxonomia UE. Este o decizie bună, care nu contravine dezideratului Uniunii Europene pentru 2050: emisii zero de gaze cu efect de seră. Dinamica imprevizibilă a crizei energetice pe care o traversăm ne obligă să fim responsabili, să ne folosim de toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura independența și securitatea energetică”. Și Klaus Iohannis a salutat votul din Parlamentul European, afirmând că face parte din eforturile României de a considera gazul și nuclearul ca parte a decarbonizării progresive.

Ministerul Apărării a pus în transparență un nou proiect de efectuare a pregătirii militare de bază pe timp de pace. În forma actuală, ar introduce o nouă categorie de personal, militar voluntar în termen, iar pregătirea persoanelor din această categorie va dura până la patru luni. După finalizarea acestei pregătiri militare de bază, vor fi încadrați în rezerva de mobilizare a Armatei României.
MApN precizează, totodată, că militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit, pe toată durata pregătirii, de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat. La finalizarea celor 4 luni de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei salarii medii brute și vor fi introduși în rezerva operațională a Armatei României. În caz de război, aceștia vor sta la dispoziția Armatei. Totodată, pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Nu este clar momentan dacă aceștia vor primi și alte indemnizații lunare și nici ce tip de contracte vor încheia cu Ministerul Apărării.
Noul program militar propus de MApN este diferit de cel al rezerviștilor voluntari, al căror contract se încheie pe o perioadă de 4 ani în primă fază, și de câte maximum trei ani pentru următoarele, și care beneficiază de remunerație pe perioada contractului. “Prin introducerea acestui concept, se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace”, se arată în comunicatul ministerului. Este cunoscut faptul că România are un deficit de rezerviști voluntari. În luna mai, ministerul organizase o nouă campanie de recrutare pentru 871 de persoane care doreau să devină rezerviști voluntari.
Urmează ca după punerea în transparență, proiectul să fie transmis Guvernului și Parlamentului, pentru dezbateri și adoptare.