Misiune umanitară a Forțelor Aeriene Române, care transportă doi pacienți nou-născuți, în stare gravă, la un spital din Pisa, Italia. Este a treia astfel de misiune din ultimele cinci săptămâni

Comunicatul Ministerului Apărării:
”O aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat marți, 5 iulie, din Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, pentru a efectua o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni – Iaşi – Pisa (Italia), a doi pacienți nou-născuţi aflaţi în stare gravă.
Echipa medicală care monitorizează pacienții pe timpul zborului este formată din specialiști din cadrul SMURD și ai Bazei 90 Transport Aerian, iar transportul pacienţilor de la unitatea spitalicească către aeroport s-a realizat cu ambulanțe ale SMURD.
Aeronava a decolat de la Iaşi către Pisa în jurul orei 08.00”.

Germania a înregistrat în luna mai primul deficit comercial lunar din ultimele trei decenii, de un miliard de euro. Rezultatul, influențat de creșterea prețurilor importurilor și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare

Biroul german de Statistică Destatis a anunțat că economia germană a înregistrat primul deficit comercial lunar din 1991 și până în prezent. Față de aprilie acest an, în mai exporturile au scăzut cu 0,5% și importurile au crescut cu 2,7%, rezultând un deficit de un miliard de euro. Față de luna corespunzătoare din 2021, importurile s-au majorat cu 27,8%, iar exporturile cu doar 11,7%.
Din aprilie în mai acest an, exporturile către țările UE s-au redus cu 2,8%, iar importurile s-au apreciat cu 2,5%. În același interval, exporturile către Federația Rusă au crescut cu aproape 30%, până la un miliard de euro, dar au fost cu 54% mai mici față de mai 2021.
Prețurile la importuri, cum ar fi energie electrică, alimente sau piese folosite în industria producătoare au crescut cu peste 30% în mai, față de anul trecut, în timp ce prețurile la exporturi s-au majorat cu până în 16%.
Economia germană, una profund axată pe exporturi, a fost lovită pe de o parte de războiul început de Rusia, iar pe de altă parte de perioadele de carantină din China, situații care au afectat puternic lanțurile de aprovizionare ale țării. Un economist al Oxford Economics din Frankfurt a declarat că nu este ”atât de surprinzător că au scăzut exporturile, în actualele condiții ale mediului de afaceri. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe importuri, în special pe evoluțiile prețurilor”.

Cod Galben de inundații pe mai multe râuri, printre care Someș, Crișul Repede, Mureș, Bega, Olt, Moldova și Bistrița, valabil până mâine dimineață. Se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide

Institutul Național de Hidrologie a emis un Cod Galben de inundații, valabil de azi de la ora 12:00 până mâine la ora 9:00 pe râurile din bazinele hidrografice:
Vișeu– bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior;
Iza – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior;
Lăpuș – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Maramureş);
Someșul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud)
Someșul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj)
Someș – afluenţii mici aferenţi sectorului aval Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare)
Crasna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Satu Mare)
Barcău – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Bihor)
Crișul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor)
Crișul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad)
Crișul Alb – bazin amonte Gurahonţ (judeţele: Hunedoara şi Arad)
Mureș – bazin amonte S.H. Glodeni (judeţele: Harghita şi Mureş), afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava – amonte S.H. Săvârşin (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad)
Arieș – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj)
Bega – bazin amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Balinţ (judeţele: Timiş şi Arad)
Timiș – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)
Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin)
Jiu – bazin amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari
Gilort – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior
Motru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj)
Râul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Covasna şi Braşov)
Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Sibiu, Vâlcea şi Argeş)
Olteț – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea)
Argeș – bazin superior
Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa)
Ialomița – bazin amonte S.H. Moroeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov)
Prahova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Prahova şi Buzău)
Buzău – bazin amonte Ac. Siriu şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Siriu – amonte S.H. Baniţa (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova)
Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ)
Bistrița – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău)
Trotuș – bazin amonte S.H. Ghimeş Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ghimeş Făget – amonte S.H. Vrânceni (judeţele: Harghita, Neamţ, Bacău şi Covasna).
Atenţionarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Bistriţa Năsăud, Alba, Sibiu, Vâlcea, Harghita, Neamţ şi Bacău.

Rezervele valutare ale BNR se situau la sfârșitul lunii iunie la 42 de miliarde de euro, cu peste un miliard de euro mai mari față de finalul lui mai. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone

La 30 iunie 2022, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 42,03 miliarde de euro, față de 40,9 miliarde de euro la 31 mai 2022.
BNR mai precizează că în cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni:
Intrări de 5,25 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; alimentarea contului Comisiei Europene și altele;
Ieşiri de 4,13 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,79 miliarde de euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2022 au fost de 47,8 miliarde de euro, faţă de 46,6 miliarde de euro la 31 mai 2022.

Bugetul pentru a doua etapă a programului Rabla pentru Electrocasnice a fost epuizat în jumătate de oră. Au fost alocate 10 milioane de lei

Potrivit Administrației Fondului pentru Mediu, au fost generate în total 24.014 vouchere în jumătate de oră de la lansare. Au fost oferite vouchere de 500 de lei pentru laptopuri și, respectiv, de 300 de lei pentru tablete.
Cele mai multe tichete au fost emise pentru categoria de laptopuri (13.978), iar 10.036 de vouchere au fost emise pentru tablete. Înscrierile pentru această etapă au început astăzi, 1 iulie, la ora 10:00.

Ford Otosan din Turcia a finalizat achiziția uzinei Ford de la Craiova. Va investi 490 de milioane de euro în următorii trei ani, pentru a sprijini lansarea următoarei generații a modelului Courier și pentru a crește capacitatea de producție

Acordul prin care Ford Otosan, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa, preia proprietatea fabricii Ford din Craiova a fost finalizat cu succes. Prin acest acord, Ford a transferat proprietatea asupra fabricii sale din Craiova, care produce vehicule și motoare, către Ford Otosan, permițând astfel companiei să-și extindă operațiunile la nivel internațional, anunță compania într-un comunicat.
Anul acesta, pe 14 martie, Ford a anunțat că fabrica de la Craiova va produce noua generație a modelului Courier, atât în varianta Transit (transport marfă), cât și în varianta Tourneo (transport persoane), ce va intra în producție în 2023, cu o versiune complet electrică din 2024. De asemenea, Ford Puma, cel mai bine vândut autoturism Ford din Europa, va beneficia în 2024 de o versiune complet electrică, care va fi produsă la fabrica din România.
Pentru a sprijini lansarea următoarei generații a modelului Courier, Ford Otosan anunță astăzi o investiție de 490 de milioane de euro la fabrica de la Craiova, care va fi implementată în următorii trei ani. Astfel, capacitatea totală de producție a fabricii de la Craiova va crește de la 250.000 vehicule/an la 272.000 de vehicule/an.
Fabrica Ford Otosan din Craiova joacă un rol cheie în planurile de electrificare ale Ford în Europa, iar prin această preluare, unitatea de producție din România va beneficia de experiența și expertiza vastă a Ford Otosan în electrificare, proiectare de vehicule comerciale, inginerie și producție. Expertiza și know-how-ul Ford Otosan în electrificare, așa cum se vede la emblematicul model E-Transit recent lansat, se vor regăsi și în vehiculele electrice pe care compania le va produce în fabrica de la Craiova.