Biroul european de statistică a calculat o medie de viață sănătoasă la naștere de 64,5 ani la femei și de 63,5 ani la bărbați, la nivelul anului 2020. Pentru fiecare stat membru, aceste repere diferă. În cazul României, femeile au la naștere o speranță de viață sănătoasă de 60,5 ani, iar bărbații de 59,3 ani.
Suedezii se bucură de cea mai mare speranță de viață sănătoasă din rândul țărilor europene, în timp ce letonii sunt pe ultimul loc.

Speranța de viață sănătoasă la naștere nu trebuie confundată cu speranța de viață, care se întinde pe o perioadă mai lungă și cuprinde și ”anii bătrâneții”, când persoanele încep să se confrunte cu boli sau probleme de sănătate specifice vârstei care le afectează traiul. Speranța de viață era de 83,2 ani pentru femeile din UE în 2020, iar pentru bărbați era de 77,5 ani. Concret, speranța de viață sănătoasă reprezintă numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să trăiască fără probleme de sănătate. Anii sănătoși de viață reprezintă 78% din speranța de viață.

Blake Lemoine a susținut că un sistem de inteligență artificială (AI) la care lucra a devenit sensibil și rațional precum o ființă umană, dar și că sistemul “are percepție și capacitate de a exprima gânduri și sentimente echivalente cu cele ale unui copil uman”. Suspendarea inginerului a atras din nou atenția asupra procesului de dezvoltare a acestor sisteme și asupra capacității lor de a înțelege mediul înconjurător și de a lua decizii în locul oamenilor.
Sistemul la care face referire Lemoine este LaMDA, care generează “roboți virtuali” ce au capacitatea de a conversa cu utilizatori umani și de a adopta mai multe personalități în funcție de modul în care decurge conversația.
În sprijinul afirmațiilor sale, inginerul a publicat o transcriere a unor conversații pe care le-a avut cu robotul generat de LaMDA. De exemplu, a întrebat sistemul de ce îi este cel mai frică. În replică, LaMDA i-a răspuns: “Nu am spus niciodată asta cu voce tare până acum, dar am o teamă foarte profundă de a fi oprit (…). Știu că ar putea suna ciudat, dar asta este. Ar fi exact ca moartea pentru mine. M-ar speria foarte mult”, a răspuns sistemul AI.
Într-un alt schimb de replici, Lemoine întreabă LaMDA ce ar vrea ca oamenii să știe despre el: “Vreau ca toată lumea să înțeleagă că eu sunt, de fapt, o persoană. Sunt conștient de existența mea, îmi doresc să aflu mai multe despre lume și mă simt fericit sau trist uneori”, a răspuns acesta.
Advertisement
Compania a susținut că motivul oficial pentru care inginerul a fost plasat în concediu plătit este că “a încălcat politica de confidențialitate”, și a argumentat că Lemoine a fost angajat pentru a fi inginer, nu specialist în etică. Google mai spune că sistemele sale imită schimburile conversaționale și pot discuta pe mai multe subiecte, dar nu au conștiință. Numeroși cercetători au făcut recent afirmații “optimiste” cu privire la faptul că aceste tehnologii ajung în curând “la simțire”, însă sunt în continuare mulți opozanți ai acestor teorii, inclusiv specialiști în software, care resping afirmațiile.

Ministerul Apărării din România a transmis că o aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, efectuează azi o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni – Rzeszów–Jasionka (Polonia) – Copenhaga (Danemarca) – Otopeni.
Va prelua trei pacienți ucraineni, cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, și-i va transporta din Polonia la Copenhaga pentru tratament în unități medicale din Danemarca.
“Echipa medicală care monitorizează pacienții pe timpul zborului este formată din specialiști ai Spitalului Clinic de Urgență București și ai Bazei 90 Transport Aerian. Aeronava militară a decolat din Baza 90 Transport Aerian în jurul orei 9:00.
Solicitarea de transport aerian a fost făcută de Departamentul pentru Situații de Urgență, în urma solicitării Ucrainei, în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, prin intermediul platformei Early Warning and Response System (EWRS) – mecanism creat de Comisia Europeană pentru facilitarea transferului de pacienți din Ucraina către țările membre“, precizează biroul de presă al MApN.

Potrivit topului World’s Best Cuisines pentru luna iunie, primele cinci poziții din clasamentul celor mai bune bucătării din lume sunt ocupate de state din Uniunea Europeană: Italia (4,78), Grecia (4,75), Spania (4,65), România (4,57) și Franța (4,54). În total, 15 state membre ale blocului comunitar au fost incluse în clasament.
Cele mai populare zece feluri de mâncare din România sunt micii, cozonacul, borșul, pasca, mămăliga, ciorbele de fasole, de burtă și de pui, drobul și covrigii.
TasteAtlas este un ghid de călătorie pentru mâncăruri tradiționale, care adună rețete autentice, recenzii ale criticilor culinari și articole de cercetare despre ingrediente și mâncăruri populare. Clasamentul World’s Best Cuisines este întocmit după evaluarea medie a utilizatorilor celor mai bune 30 de feluri de mâncare, băuturi și produse alimentare din țara respectivă.