Situaţie tulbure în Donbas. Separatiştii proruşi din Luhansk încearcă să inducă ideea unui atac al armatei ucrainene contra civililor

Într-un mesaj publicat pe Telegram, poliţia autoproclamatei Republici Populare Luhansk susţine că a capturat şi a analizat o dronă operată de armata ucraineană.

Potrivit separatiştilor din Luhansk, drona „inamicului” a filmat locuri aglomerate, zone rezidenţiale, infrastructuri de uz civil, facilităţi industriale şi chiar şi biserici.

Ei continuă cu acuzaţia precum că armata ucraineană ar pregăti un atac împotriva civililor: „O lovitură de artilerie asupra acestor facilităţi ar provoca numeroase victime în rândul civililor şi ar submina securitatea economică a republicii”.

În afară de acuzaţia lansată împotriva armatei ucrainene, separatiştii din Luhansk denunţă activitatea dusă în zonă de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a desfăşurat o misiune specială de monitorizare în Ucraina.

„Atâta timp cât OSCE continuă să privească totul prin ochelari de culoare roz, provocările Kievului iau amploare”, acuză Leonid Pasecinik, liderul acestei entităţi separatiste din estul Ucrainei.

Aceste acuzaţii şi critici care tind să înfăţişeze OSCE ca fiind părtinitoare şi inutilă în faţa unei armate ucrainene ameninţătoare pentru viaţa şi bunăstarea civililor apăraţi doar de separatişti nevinovaţi nu sunt noi, dar tot mai des formulate pe fondul comasării de trupe ruse la graniţa cu Ucraina. Acuzaţii şi critici în acest sens vin şi de la Moscova, inclusiv de la Kremlin.

De cealaltă parte, există indicii că Rusia pregăteşte un atac sub steag fals undeva în regiunile separatiste proruse Luhansk şi Doneţk, un atac care ar putea viza chiar şi civili, pentru a-l interpreta apoi ca o agresiune din partea „inamicului” şi a-l folosi în cele din urmă ca pretext de război împotriva Ucrainei.

Puternic sprijiniţi de Moscova – militar, logistic, financiar, propagandistic, diplomatic etc. -, separatiştii proruşi din Luhansk şi Doneţk s-au răsculat împotriva Kievului în primăvara anului 2014, imediat după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia prin „omuleţi verzi” (militari fără însemne) şi printr-un referendum mobilizat sub patul puştii şi organizat în pripă în pofida asigurărilor date anterior cu privire la suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Potrivit ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise până acum în războiul din estul Ucrainei.

În pofida Acordurilor de Pace de la Minsk, semnate în 2015, şi unor acorduri de încetare a focului, războiul nu a încetat în Ucraina, fiecare parte beligerantă acuzându-se reciproc de încălcarea termenilor.

Ucraina se află acum în centrul unei crize provocate de preşedintele rus Vladimir Putin, care a mobilizat peste 130.000 de militari în jurul ţării vecine, cu armele şi echipamentele aferente, după care a impus pe agenda publică o serie de subiecte artificiale prezentate ca fiind urgente şi surse de destabilizare şi a pretins garanţii de securitate în scris sub motivul că ţara sa s-ar simţi ameninţată. Ignorând principiul suveranităţii şi invocând principiul indivizibilităţii securităţii – încălcat de Rusia în alte situaţii -, liderul de la Kremlin de la Kremlin a cerut în principal neaderarea Ucrainei la NATO şi retragerea infrastructurii militare a NATO la anul 1997, când statele din fostul bloc sovietic, între care şi România, nu făceau parte din Alianţa Nord-Atlantică.

De altfel, Putin şi acoliţii săi s-au arătat mereu destul de deranjaţi de baza Deveselu din România, prezentată de Kremlin ca o sursă de ameninţare pentru Rusia în ciuda caracterului ei defensiv. „Nu este o noutate că stabilitatea strategică este bazată pe paritate. Dacă una din părţi îşi creşte potenţialul defensiv, slăbeşte potenţialul de contraatac al celeilalte tabere”, a spus ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, în cea mai recentă intervenţie a sa, avută miercuri, pe tema bazei NATO de la Deveselu. În logica ambasadorului rus, Bucureştiul nu trebuie să-şi întărească capacitatea de apărare, deoarece acest lucru reduce capacitatea de atac a Rusiei – semn că atitudinea ostilă domină din plin actuala conducere de la Moscova.

Statele Unite şi NATO au respins principalele pretenţii de securitate emise de Putin, catalogându-le drept „inacceptabile”, însă s-au arătat deschise la discuţii punctuale şi pentru creşterea transparenţei, inclusiv vizite la Deveselu pe baza reciprocităţii. Însă, prin mesajele formulate, partea rusă nu pare dispusă spre creşterea transparenţei. „Până acum, putem spune, cel puţin din câte informaţii mi-au parvenit, că nu există mari beneficii legate de vizitarea sitului” Deveselu, a declarat Kuzmin. O serie de eforturi diplomatice sunt duse intens de la începutul anului curent, mai ales dinspre Occident către Moscova, pentru evitarea unei invazii a Rusiei în Ucraina.

Sursa: adevarul.ro