Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Despre noi

Gazeta Brasovului este un coworking in care membrii sai sunt compusi din jurnalisti de prestigiu, oameni de cultura, jurnalisti de investigatie, stiristi, finantisti, psihologi, avocati, profesori, doctori, artisti, elevi etc.

Este un hub de publicație si televiziune online creată și construită dupa principii care se bazeaza pe jurnalism onest, făcut cu pasiune și pus în serviciul public.

Proiectul a pornit la drum cu o echipă formată din oameni determinati care isi doresc o presa independenta si onesta, o presa care sa fie ochiul si urechea care sa permita ca toate ideile să fie evaluate de public astfel reusind la dezvoltarea unei democraţii sănătoase.

În ultimii ani, materialele noastre au convins mii de oameni iar azi ne-au redat încrederea în forța și importanța acestei meserii pe care noi dorim sa o repozitionam la un nivel superior.

„Fără informaţia pe care o oferă presa liberă, cetăţeanul este lăsat fără putere şi atât democraţia, cât şi prosperitatea sunt în pericol”.

 

LIBERTATEA PRESEI

Atunci cand un guvern, o formatiune politica sau un grup de interese pune presiune pe libera exprimare iar presa libera dispare, intervine starea de supunere la un stăpân.

Libertatea presei este un drept fundamental al omului recunoscut și protejat prin lege in majoritatea statelor moderne. Acest drept este strâns asociat cu libertatea de exprimare și este o componentă a acesteia. Pentru ca libertatea presei să fie reală, publicul și mass-media necesită acces neîgrădit la informații. Accesul la informații împuternicește publicul să dezvolte o imagine adecvată și să-și formeze o opinie critică și realistă cu privire la societatea în care trăiește și la autoritățile care îl guvernează, încurajează participarea corect  informată a acestui public la chestiunile care îl privesc, prezintă capacitatea să impună transparență la nivelul instituțiilor publice în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și tragerea la răspundere a funcționarilor publici, expunerea și sancționarea corupției și să legitimeze administrația ca serviciu public.

Mass-media îndeplinește un rol crucial în stabilirea și protejarea valorilor democratice, precum asigurarea cu succes a informării corecte și nepărtinitoare a votantului cu privire la actorii politici și atragerea atenției publicului asupra abuzurilor, neregulilor sau ilegalităților comise de zonele de putere din societate. Libertatea presei este o garanție a oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă independent de o serie de factori sociali, politici și economici, alinierea echilibrată a acestora împreună cu a altor mecanisme democratice și facilitarea relațiilor etice dintre ele asigurând dezvoltarea armonioasă a sectorului mass-media, o presă liberă și independentă și imparțialitatea comunicării mediatice.

De asemenea, atunci când vorbim despre libertatea presei trebuie să luăm în considerare existența mai multor realități sociale și filosofice care contribuie și afectează gradul de libertate al comunicării mediatice; este vorba, printre altele, atât despre existența unui public educat, care să exercite un control critic asupra conținutului editorial și să sancționeze eșecurile, precum și o deontologie a meseriei bine definită, aplicată consistent la  toate nivelurile de cercetare, producție și prezentare de conținut jurnalistic și care să urmărească îndeaproape principiile esențiale ale presei, ca de pildă să permită indivizilor să enunțe idei care să poată fi difuzate public,  să fie supuse dezbaterii și controlului comunității.

Libertatea presei poate fi influențată și de lipsa transparenței privind raporturile de putere din interiorul organizațiilor media, a transparenței privind relațiile dintre organele de presă și investitori, acționari sau parteneri comerciali — care pot influența negativ imparțialitatea jurnalismului, forța politicizarea demersului jurnalistic sau crea conflicte de interese, de asumarea responsabilităților pe care instituțiile de presă le au față de societate din punctul de vedere al informării corecte a publicului, dar se poate vorbi și despre o remunerare financiară adecvată care să atragă jurnaliști talentați și să stimuleze practici considerate sănătoase în diferitele tipuri de jurnalism.

Statul democratic ar trebui să aibă un interes fundamental în a garanta libertatea presei, pentru a permite evoluția societății oferindu-i posibilitatea de a discuta liber pe baza informațiilor puse la dispoziție, iar instituțiile statului ar trebui să fie interesate să împiedice orice tentativă de cenzură deoarece o societate democratică  este funcțională doar în condițiile în care există libertatea presei.

Servirea interesului public și informarea corectă a cetățeanului, împreună cu politicile editoriale conectate cu agenda reală a publicului și respectarea fără rabat a regulilor autoreglementării reprezintă repere fundamentale în exercitarea profesiei de jurnalist, iar un stat democratic ar trebui să faciliteze aceste demersuri.

În lipsa unei garanții solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanțele judecătorești independente și imparțiale, nu există o țară liberă și, respectiv, un regim democratic.

Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când calitatea informației mediatice scade și pericolul dezorientării cetățeanului crește, în condițiile în care nici legile concurenței pe piața liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. Numărul instituțiilor media este mai puțin relevant pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă a proceselor democratice, contează mai mult ca aceste instituții să nu transmită doar mesajul puterii politice, ci și pe cel al opoziției.

 

Convenția Europeană a Drepturilor Omului

România a ratificat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, și intrată în vigoare la 3 septembrie 1953, la 7 octombrie 1993, data la care statul român a devenit membru al Consiliului Europei. Convenția, împreună cu protocoalele sale adiționale 1, 4, 6, 7, 9 și 10, a intrat în vigoare pentru România la 20 iunie 1994.

Articolul 10 din Convenție privește libertatea de exprimare și conține două paragrafe, unde primul prevede libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere, iar cel de-al doilea încearcă stabilirea unui echilibru în scopul determinării preeminenței unui drept asupra altuia, având în vedere că libertatea de exprimare poate veni în contradicție cu alte drepturi garantate de Convenție, printre care dreptul la un proces echitabil, la respectarea vieții private sau la libertatea de conștiință.

„Cenzura este instrument de guvernare pentru incapabili și hoți, iar soarta guvernelor sprijinite de cenzură este pecetluită”

Corneliu Coposu

 

CONSTITUTIA ROMANIEI

Art. 30 – Libertatea de exprimare

  1. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
  2. Cenzura de orice fel este interzisă.
  3. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
  4. Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
  5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
  6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria
  7. Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
  8. Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege

Presa independentă este esenţială pentru dezvoltarea democraţiei sănătoase. Ea este ochiul şi urechea care permite ca toate ideile să fie evaluate de public.