Președintele Iohannis, înaintea summitului Consiliului European: Soluții practice privind aderarea noastră la Schengen se vor găsi în următorul Consiliu JAI. Decuplarea de Bulgaria ar fi o soluție de ultimă instanță. Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului român și nu vom ataca decizia lor la CJUE

Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă înaintea deschiderii summitului de iarnă al Consiliului European. Principalele declarații:

• În plenul Consiliului, voi ridica tema Schengen, care pe noi ne interesează cel mai mult. Săptămâna trecută, miniștrii de Interne în format JAI nu au reușit să aprobe intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
• Din capul locului, precizez că noi, românii, ne dorim să intrăm în Schengen. Rămâne obiectiv strategic și obiectiv principal pentru mine, ca președinte, în perioada următoare.
• În realitate, avem două probleme – atitudinea Austriei care este rezervată. Acum a votat nu, dar recent cancelarul a spus că acest vot înseamnă o amânare, nu înseamnă un nu definitiv, deci este o nuanțare a poziției. A doua problemă este votul Olandei, care a fost unul mixt – pentru România un da, iar pentru Bulgaria un nu. Știu de la premierul olandez Rutte că acest nu pentru Bulgaria nu a fost unul definitiv, ci dorința unei amânări pentru rezolvarea unor probleme.
• Acest moment, după părerea mea, poate fi tratat într-o singură cheie – prin diplomație. Orice altceva este exclus. Am auzit nenumărate opinii, sfaturi, dar vreau să vă spun foarte clar – nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului și a autorităților.
• Este evident că până aici s-au făcut pași importanți, doar în ultimele luni, de când avem un guvern stabil, am reușit să convingem Olanda că România merită să intre în Schengen, am convins și Suedia că merităm să intrăm pe merit, nu pe milă. Clasa politică românească a avut o reușită extraordinară – MCV-ul, după 15 ani, poate cea mai mare piedică în calea integrării Schengen.
• Pe tot parcursul, am avut foarte mult sprijin din partea Comisiei Europene, a Președinției Cehe a Consiliului Uniunii. În continuare, vom avea Președinția Suedeză a Consiliului Uniunii și deja am purtat discuții cu prim-ministrul suedez și voi continua. Vom avea o serie de discuții pentru a vedea cum putem face următorul pas. Următorul pas trebuie să fie o reușită. Nu își dorește nimeni, nici noi, nici alții, încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ.
• Președinta Comisiei Europene va veni sâmbătă la București pentru semnarea unui memorandum pe domeniul energetic. Vom avea discuții și pe Schengen, și cu Președinția Cehă, cu premierul suedez și cu austriecii.  Pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiţie. Nu putem să evităm astfel de discuții.
• Există mulți sfătuitori publici care creează așteptări pentru acest Consiliu de astăzi și mâine. Eu voi ridica problema în plen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI care va fi mai bine pregătit. Nu cred că și-a imaginat cineva că într-o săptămână Austria și Olanda și-au schimbat opțiunea și că putem rezolva noi astăzi aceste chestiuni.
• Nu putem să ne gândim că vom obține un rezultat surprinzător. Va necesita timp. Vă rog să nu aveți așteptarea ca astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăște ceva clar privind aderarea. Îmi imaginez că o aderare este posibilă în 2023.
• Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții. Fie Olanda spune da și da pentru România și Bulgaria, fie se votează separat. Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat față de cealaltă variantă. Imaginați-vă dacă Bulgaria rămâne singură în fața valului migrator care nu a încetat. Soluția de decuplare ar fi o soluție de ultimă instanță, dar pe care noi nu o căutăm.
• Condițiile puse de Austria au fost adresate Comisiei. Sigur, noi putem să contribuim. Argumentul Austriei nu a fost unul construit împotriva României sau a Bulgariei. Ei s-au folosit de această etapă pentru a arăta că au prea mulți migranți. Argumentul lor nu a fost antiromânesc, a fost un argument legat de migrația ilegală.
• Nu vreau să fac predicții privind un calendar, tematica este prea complicată. Dar, pot să vă spun că aceste solicitări către Comisie nu sunt noi, ele au apărut chiar înainte de JAI, noi am știut de ele și ne-am și implicat în discuții cu Comisia. Comisia a venit chiar cu un plan nou nouț privind ruta balcanică. Comisia lucrează deja pentru aceste soluții, noi ne considerăm partener în găsirea de soluții. Poate nu este senzațional, dar România nu vrea și nu este parte a uneiu probleme, dar întotdeauna parte a unei soluții. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele, însă, totuși, dincolo de aceste explicații și parteneriate, trebuie să fie clar că Schengen este una, migrația este altă.