Sărbătoarea de Buna Vestire – tradițiile populare și culinare
Buna Vestire este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.
Atât tradiția catolică cât și cea ortodoxă susțin că Buna Vestire a avut loc în Nazaret, dar locațiile exacte diferă. În tradiția catolică locul este marcat de Bazilica Bunei Vestiri , iar în tradiția ortodoxă de biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri.
Buna Vestire este o sărbătoare foarte așteptată, datorită evlaviei pe care credincioșii o au către Maica Domnului. Mai este așteptată această sărbătoare și datorită dezlegării la pește. Postul paștelui este cel mai restrictiv post din an, in care doar de două ori se îngăduie consumul de pește.
În Bucovina, Blagoveștenia este o sărbătoare la fel de importantă ca și Păștile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Păștile.
Unele femei din Bucovina fac în dimineața acestei zile foc în ogradă înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă ca să se încălzească, să mănânce și să bea apă îngerii. Pâinea și sarea o dau mai apoi de pomană.
Cei mai mulți români din Bucovina cred ca începând cu Buna Vestire va fi mai cald și mai frumos, de aceea se urcă ciobanii în această zi pe stogul de fân și amenință cu toporul asupra iernii ca să fugă, că iarba-i înverzită și ei au acum unde paște oile.
În Transilvania, fiecare familie pregătea în seara de dinaintea Bunei Vestiri clopoței, chibrituri și tămâie. În zori de zi, membrul familiei care se trezea primul, lua o oală cu jar, pe care punea tămâie, ieșea afară spre a înconjura de trei ori clădirile și afuma vitele. În timpul acesta făcea zgomot cu clopoțeii legați la picior. Apoi mergea la pomi, și, făcând sub ei focuri slabe, căuta să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea ca nu va rodi îl atingea de trei ori cu tăișul toporului, zicând: „Dacă nu rodești, te tai!”
O altă credință foarte răspândită spune că dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci „ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui buni.” Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii, și se scot afară vitele de prin grajduri și se lasă la soare, ca să fie sănătoase tot anul.
În Banat, femeile începând cu Buna Vestire, se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă, a doua zi (26 martie), cu sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a întrupării Domnului. Sfântul Arhanghel Gavriil este numit de românii din Bucovina, Blagovesnicul.
Un alt obicei prevedea ca oamenii să continue a mânca pește și în această zi, „nu numai pentru hrană, ci pentru a fi sănătoși ca peștele în tot timpul anului.”
De aceea am pregătit astăzi o rețetă dragă mie cu pește, gustoasă și ușor de preparat.
SALATĂ DE CARTOFI CU PĂSTRĂV AFUMAT.
Pentru această rețetă avem nevoie de : 6 cartofi fierți, 2 bucăți de păstrăv afumat file, 150 gr de gogoșari în oțet, porumb dulce 100 gr, măsline fără sâmburi 100 gr, iaurt 10% – 50 ml, ceapă, zeamă lămâie, sare, piper, ulei de măsline, muștar.
Fierbem cartofii în coajă, îi curățăm și îi tăiem cubulețe. Păstrăvul se taie in bucățele mici. Gogoșarii îi tăiem fideluță iar măslinele le tăiem rondele. Curățăm și tăiem ceapa fideluță. Facem un dressing din muștar, iaurt, zeamă de lămâie.
Se amestecă toate ingredientele, se pune o lingură de ulei de măsline , potrivim de sare și piper după gust. Doritorii pot adăuga în această salată, după preferințe, salată verde fideluță, roșii, semințe de rodie.
Poftă bună și trai bun cu doamna !
Adrian Neag
#GazetaBrasovului