„Inteligența emoțională este mai importantă decât inteligența academică“

Seminarul de închidere al proiectului pilot „Programul de formare continuă a orașului Brașov pentru directori și profesori“, desfășurat în cadrul parteneriatului încheiat între Primăria Municipiul Brașov, Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Universitatea de Științe Aplicate Hame din Finlanda, a avut lor ieri la Colegiul Național Grigore Moisil Brașov.

În perioada octombrie 2022-aprilie 2023, 40 de profesori și 10 directori din licee, școli, grădinițe și creșe au participat la activitățile și sesiunile propuse în cadrul proiectului, inclusiv la sesiuni de formare cu experți din Finlanda, de la Universitatea de Științe Aplicate Hame (HAMK) din Finlanda, condusă de domnul profesor Ari Pokka, unul dintre cei mai buni experți în domeniul educației din Finlanda.

În modelul finlandez, educația este structurată astfel încât copiii și tinerii să fie pregătiți atât pe plan școlar, cât și pentru viață, punându-se accent pe competențe practice și pe dezvoltarea unor aptitudini de care este nevoie în prezent și în viitor. De aceea, programul li s-a adresat cadrelor didactice din Brașov care doresc să dezvolte practici educaționale inovative și să  transforme unitățile de învățământ în școli moderne, prin instrumente, idei, metode și tehnici testate pentru dezvoltarea unei educații de înaltă calitate.

„Crearea unei școli moderne și inovatoare“, „Dezvoltarea copiilor“, „Joacă și activitate fizică în educația și îngrijirea copiilor“, „Metode de activare și nevoi diferite ale elevilor: alte niveluri“, „Abordare centrată pe copil și pe elev“, „Bunăstarea la școală“, „Digitalizarea și educația media în școală“, „Dezvoltare profesională și instituțională“ au fost „temele pentru acasă“ ale profesorilor brașoveni în timpul celor șase luni de formare, workshop și mentorat ce au fost derulate începând din octombrie anul trecut.

Participanții la proiect nu și-au propus implementarea completă a sistemului finlandez la Brașov, ci adaptarea unor soluții la situația din țara noastră. Iar succesul sistemului din Finlanda și țările nordice pare să se datoreze înclinației spre înțelegerea elevilor, spre fericirea lor și a cadrelor didactice, spre creativitate, mult mai mult decât pe presiunea asupra cantității și competitivității.

„Am fost anul acesta într-un proiect internațional în Danemarca. Am fost foarte impresionată de faptul că elevii sunt constant întrebați de starea lor de fericire. Și au statistici. Deci, elevii sunt, în proporție de 98%, fericiți în sistemul lor educațional. (…) Și asta am încercat și noi să implementăm la noi în școală. Am zis că dacă profesorii sunt fericiți, și elevii sunt fericiți. Și ne-am ocupat cu ceva care se cheamă starea mentală de bine a profesorilor. Am făcut tot felul de activități interesante, după care am mutat atenția pe starea mentală de bine a elevilor și am făcut un loc fericit pentru copii. Noi, profesorii, ne-am îmbrăcat în fiecare săptămână în câte o culoare, ascultam muzică, am făcut tot felul de activități, am făcut team building, am făcut de toate. Și a fost extraordinar, am simțit că facem parte dintr-o comunitate. Cred că asta de fapt e ideea: dacă simți că faci parte dintr-o comunitate, nu dintr-o instituție, atunci crește starea ta de bine, de sens, de apartenență“, a mărturisit Cătălina Stoica, profesor de engleză la Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil.

A fi atent la nevoile elevilor, a face lucrurile altfel și a pune mai mult accent pe emoții decât pe competitivitate pare să fie rețeta confirmată și de liceul de arte plastice.

„În cadrul Liceului de Arte Plastice «Hans Mattis-Teutsch» din Brașov, valorile, concepțiile și perspectiva aceasta de a ne orienta pe elev, pe a păstra o bună legătură cu părinții, a fi realiști, a conștientiza în permanență nevoile elevilor a existat dintotdeauna. Ceea ce a făcut acest program al finlandezilor a fost să ne dăm seama că este minunat să nu ne mai învinovățim și să încercăm să facem ceea ce putem, pentru că atâta timp cât intenția este una bună și când facem cu drag ceea ce facem, și atât timp cât suntem atenți la nevoile copiilor, nu trebuie să ne dorim mai mult. Cred că asta este una din problemele sistemului educațional românesc, că tot timpul vrem mult și vrem să demonstrăm. Din punctul nostru de vedere, important este să facem, să avem grijă, să fim atenți, să comunicăm și să ne bucurăm de ceea ce facem. (…) Poate am conștientizat mai mult faptul că nu mai trebuie să punem presiune pe noi. Și am mai învățat că cel mai important este să fim atenți la elevi, de acolo trebuie să pornim. Bun, este foarte important și să facem toată materia, oricum e foarte multă, dar e foarte important să fim atenți în ce manieră vor copiii să le prezentăm materia, ce nevoi au, să-i ascultăm un pic și să facem, să spunem aceleași lucruri, dar ținând cont și de părerea lor“, consideră Anca Băcanu, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte Plastice Hans Mattis-Teutsch.

„Valorile sistemului românesc sunt de performanță, nicidecum pe starea de fericire. Pe părinte nu-l interesează cât de fericit e copilul, ci câte culegeri de matematică a făcut acasă. Aici intervine ruptura. (…) Nu cred că e nevoie de o schimbarea completă a metodei de învățământ, ci poate schimbarea de mentalitate, în sensul în care să înțelegem că emoționalul, inteligența emoțională, din punctul meu de vedere, este mai importantă decât inteligența academică. Cred că aici sistemele noastre, finlandez și românesc, nu sunt pe aceeași lungime de undă. În străinătate, ei pun pe primul loc inteligența emoțională și starea lor de bine. Noi punem foarte mult accentul pe performanță, pe competiție și pe inteligență academică“, a detaliat Cătălina Stoica.

Pe de altă parte, spune tot ea, schimbarea este posibilă, atât timp cât este constantă și inclusă într-o strategie. „Lucrurile trebuie privite dintr-o perspectivă largă: dacă vrei să implementezi ceva, trebuie implementezi ceva de la rădăcină și până mai departe. Adică să ai viziune, implementezi ceva acum, să ai perspectiva unui interval de timp și să ajungi acolo. (…) Fiecare om, dacă reușește să schimbe ceva, în micuță lui clasă, și își mai găsește și alți oameni care gândesc ca el, n-are cum să nu schimbe lucrurile“, a concluzionat profesoara de engleză de la colegiul Grigore Moisil.

Unitățile de învățământ beneficiare ale acestui proiect au fost Creșa nr. 4 Brașov, Creșa nr. 5 Brașov, Grădinița cu program prelungi nr. 2 Brașov, Grădinița cu program prelungit nr. 9 Brașov, Grădinița cu program prelungit Junior nr. 26 Brașov, Școala Gimnaziala nr. 2 Diaconu Coresi Brașov, Școala Gimnazială nr. 5 Brașov, Școala Gimnazială nr. 6 Iacob Mureșianu Brașov, Liceul Vocațional de Arte Plastice Hans Mattis-Teutsch Brașov, Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil Brașov.

#GazetaBrasovului