Creştinii ortodocşi intră în data de 12 iunie în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care durează până pe 29 iunie, ziua de serbare a celor doi sfinţi
Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea dreptei credinţe în lume, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor.
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe după Duminica Tuturor Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Rusalii. Prin respectarea acestui post, se cinstesc darurile Sfântului Duh, care au pogorât peste Sfinţii Apostoli şi care au postit înainte să propovăduiască Evanghelia. Durata postului Sfinţilor Apostoli depinde de data în care este sărbătorit Paştele. Postul se va încheia de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, pe 29 iunie.
După Pravila cea mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marți și joi aceleași cu untdelemn (și vin), iar sâmbăta și duminica și pește; dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin.
La hramuri și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) se dă dezlegare la pește, în orice zi a săptămânii ar cădea.
Postul este o perioadă în care avem şansa să îmbinăm rugăciunea cu fapta de milostenie şi să schimbăm răutatea, egoismul şi indiferenţa în favoarea bunăvoinţei şi a dragostei faţă de aproapele, indiferent cum se numeşte şi ce rang social are.
Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.
Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.
Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.
Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste aruri şi la anul.
După ce am dăruit aceste ofrande, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorinţă.
Pentru că va începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, vă propun o rețetă mult apreciată de cunoscători : saramură de crap, făcută ca la mama ei, în Delta Dunării. Pentru aceasta avem nevoie de :
1 kg de crap curățat și porționat, minim 500 g roșii coapte, de grădină sau suc de roșii gros, 1-2 ardei grași , 1-2 ardei iuți, cimbru, dacă se poate proaspăt, 1 căpațănă mare de usturoi sare si piper.
Mod de preparare:
Roșiile și ardeii grași și iuți se coc pe grătar, apoi se curată de pielițe și se sfărâmă cu furculița. Se pune la fiert o oală cu apă suficientă cât să acopere peștele, se adaugă sare, cimbru și amestecul de legume coapte și sfărâmate și se lasă să dea în clocot. Se acoperă oala și se lasă 15-20 de minute ca să se infuzeze bine toate gusturile.
Peștele curățat se frige pe grătar, plită sau pe tablă presărată cu sare mare. Dacă se frige pe tablă sau plită, peștele nu se sărează, pentru că se presară sare pe plită și se curăță după coacere.
Se lasă fiertura să dea un clocot, apoi se gustă și se potrivește gustul de sare, piper, ardei iute. Se oprește focul și acum se adaugă peștele, se pisează usturoiul, care se adaugă cam la 10 minute după ce s-a oprit focul. Se servește cu mămăligă caldă.
Ce vin merge la saramura de pește
Saramura de pește merge de minune cu mămăligă caldă sau chiar cu turte de mămăligă. Însă o mâncare atât de delicioasă precum saramura de pește se potrivește foarte bine și alături de un pahar de vin. Dacă te întrebi ce vin merge cu saramura de pește, ei bine, răspunsul este unul sigur. Un vin alb sec este ideal alături de saramura de pește. Și dacă vrei să știi exact ce vin, poți încerca Chardonnay sau un Pinot gris.
Poftă bună și trai bun cu Doamna !
Chef Adrian Neag
Credit foto
Adina Neag