Sânziene (Drăgaica), pe 24 iunie – Obiceiuri, tradiții și superstiții
În fiecare an, creştinii ortodocși serbează pe 24 iunie nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar și Sânzienele. În calendarul popular și în Ardeal sărbătoarea este denumită Sânziene, iar în Muntenia şi Oltenia - se sărbătorește Drăgaica.
Noaptea de Sânziene, cea care precede această zi (sâmbătă spre duminică) este considerată magică – minunile sunt posibile, forțele benefice, dar și cele negative ajung la apogeu. În Moldova, creștinii ortodocși se roagă la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Ei speră că vor scăpa astfel de necazuri și de boli.
Biserica Ortodoxă serbează, de obicei, ziua morții sfinților, ca ziua lor de naștere. Numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă; ei au privilegiul de a li se sărbători atât zămislirea (23 septembrie, 9 decembrie) și nașterea (8 septembrie, 24 iunie), cât și alte evenimente din viața lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul).
În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în această zi cu fiertură de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare, iar pentru a se umple de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui. Pentru alungarea spiritelor malefice, de sărbătoarea Sânzienelor se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă jurul focurilor. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate se pun flori mirositoare pe morminte.
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, „pocindu-le gură”. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate. Sânziene – Drăgaica. Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodarii primesc câte un spic de grâu, pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele.
Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblagește. De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfântul Evanghelist Luca cu amănunte în Evanghelia Să. Nașterea aceasta a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sânziene – Drăgaica.
Tradiții și superstiții de sărbătoarea Sânzienelor
Dacă se întâmplă să vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnica în portofel, nu-i face rău, căci îți va aduce mulți bani.
În dimineață de Sânziene înainte de răsăritul soarelui oamenii strâng buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș.
Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își fac coronițe din Sânziene pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.
Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.
Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare.
Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în această zi cu fiertură de iarbă mare.
Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare, iar pentru a se umple de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui.
Pentru alungarea spiritelor malefice se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă jurul focurilor
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă totodată și o sărbătoarea în care avem dezlegare la ulei, vin și peste. Prin urmare, de Sânziene se prepară feluri de mâncare cu peste, astfel încât vă recomandăm :
Somon cu legume la cuptor
Ingrediente
Veți avea nevoie de următoarele ingrediente : un somn (de 1,5 kg), ardei kapia (4 bucăți), ardei gras (3 bucăți), ceapă (3 bucăți), sare și piper (pentru condimentarea peștelui), vin alb (100 ml), apă (100 ml), roșii (2 bucăți), o lămâie, o căpățână de usturoi, mălai (450 de grame), apă (1,4 l) și pătrunjel verde (pentru asezonat).
Mod de preparare
Tot ce trebuie să faceți este să începeți prin a curăța peștele, pe care mai apoi îl clătim în apă rece, îl tamponăm cu prosoape de hârtie, îl condimentam cu sare și piper și îl masăm pe toate părțile, inclusiv în interior, pentru a-l pătrunde bine.
Apoi vom pune somnul la frigider pentru aproximativ 25 de minute. În acest timp, putem curăța și tăia legumele, ceapa și roșiile le feliem, iar ardeii îi vom face fâșii pe lung. Toate legumele se pun într-un vas de tip yena, peste care adăugăm vinul și apa. După cele 25 de minute în care peștele a stat la frigider, îl vom scoate și îl vom așeza pe patul de legume. Tot conținutul îl vom pune la cuptor pentru aproximativ 40 de minute, la foc mic, iar apoi vom seta cuptorul la foc mediu și îl vom mai lăsa pentru încă 20 de minute.
Somnul la cuptor este gata și se poate servi cald, asezonat cu felii de lămâie și pătrunjel verde. Îl puteți consuma cu mămăliguță și ostropel.
Poftă bună si Trai bun cu Doamna!
Chef Adrian Neag
