Sindicatul Național PRO LEX propune Ministerului Justiției implementarea unui sistem de soluționare automată a litigiilor în domeniul contencios-administrativ, bazat pe inteligență artificială. Această inițiativă vizează crearea unui cadru legal pentru utilizarea unui „judecător virtual” în procesele administrative, cu scopul de a reduce termenele de judecată și de a elimina practicile neunitare. 
Liderii sindicatului, care reprezintă peste 15.000 de funcționari publici din Ministerul de Interne și ANAF, susțin că în dosare similare, deciziile instanțelor pot fi contradictorii. De exemplu, Vasile Lincu, președintele PRO LEX, a menționat că în acțiuni identice pentru angajați ai unei primării, instanțele din București au dat câștig de cauză, în timp ce cele din Craiova au respins cererile. În alte cazuri, la Timișoara, au fost obținute drepturi pentru polițiști, deși nu au fost prezentate argumente solide, ceea ce ridică semne de întrebare privind coerența deciziilor judiciare. 
Sindicatul propune ca deciziile emise de sistemul de inteligență artificială să poată fi contestate doar în două situații specifice, urmând ca aceste contestații să fie soluționate de un complet uman constituit de urgență. Implementarea acestui sistem ar trebui realizată de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Autoritatea pentru Digitalizarea României, în termen de un an de la adoptarea legii care să reglementeze utilizarea judecătorului AI. 
Avocații și specialiștii în drept exprimă rezerve față de această propunere, considerând-o prematură. Ei subliniază că, deși există teste privind utilizarea inteligenței artificiale în cauze cu complexitate redusă, nu s-a ajuns la soluții definitive pronunțate exclusiv de AI. De asemenea, se ridică întrebări privind etica, transparența și responsabilitatea deciziilor luate de un sistem automatizat. 
În prezent, cel puțin cinci țări au implementat soluții care implică inteligența artificială în sistemul judiciar, China fiind un exemplu notabil, utilizând instanțe online cu inteligență artificială pentru cauze comerciale și administrative. 
Ministerul Justiției nu a oferit încă un răspuns oficial la propunerea înaintată de Sindicatul PRO LEX.
„Judecătorul AI” pentru procesele administrative din România
Într-o lume în care adevărul devine adesea victima agendei politice și economice, iar informația este modelată după interesele celor puternici, jurnalismul de investigație rămâne unul dintre ultimele bastioane ale transparenței și corectitudinii. De-a lungul a peste două decenii dedicate presei, am învățat că misiunea unui jurnalist nu este doar aceea de a relata faptele, ci și de a le descifra, de a le contextualiza și de a le pune în lumina corectă pentru cititori. Într-un peisaj media din ce în ce mai fragmentat, în care zgomotul informațional tinde să înghită esențialul, consider că este datoria mea profesională și morală să apăr principiile fundamentale ale jurnalismului autentic: adevărul, obiectivitatea și rigoarea analitică.
Ca redactor-șef al Gazetei Brașovului și colaborator al unor publicații de prestigiu precum Mediapart, Disclosed, Les Echos, Correctiv, Netzwerk Recherche, Investigate Europe sau Follow the Money, am fost mereu ghidat de convingerea că presa nu trebuie să fie o simplă tribună pentru declarații oficiale, ci un instrument de investigare, de clarificare și, nu în ultimul rând, de responsabilizare a celor care iau decizii cu impact asupra societății. Corupția, abuzurile administrative, lipsa de transparență și manipularea politică sunt fenomene care afectează viața fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, îmi asum responsabilitatea de a aduce la lumină aceste realități, cu argumente solide și dovezi de necontestat, în slujba unui public care merită să fie informat corect și complet.
Jurnalismul nu este doar o profesie, ci o vocație. Este o luptă constantă cu dezinformarea, cu presiunile externe și cu încercările de intimidare. Dar, mai presus de toate, este un angajament față de adevăr. În paginile pe care le semnez, nu veți găsi compromisuri, nu veți întâlni jumătăți de măsură și nu veți citi analize dictate de interese partizane. Veți descoperi, în schimb, articole scrise cu responsabilitate, documentate riguros și susținute de fapte verificabile, menite să vă ofere o înțelegere clară a realităților din jur.
Am ales să îmi dedic viața acestui domeniu pentru că sunt convins că o societate informată este o societate mai puternică. În fiecare material publicat, îmi propun nu doar să relatez, ci să analizez, să interoghez, să caut sens acolo unde alții văd doar suprafața. Nu cred în jurnalismul facil, dependent de senzaționalism, ci în jurnalismul de profunzime, cel care pune întrebări incomode, care nu se lasă influențat de agende ascunse și care își asumă riscuri în numele unei informări corecte.
Într-o epocă în care opinia riscă să ia locul faptului, iar emoția să înlocuiască rațiunea, este esențial să ne întoarcem la valorile fundamentale ale meseriei de jurnalist. Obiectivitatea nu este un ideal intangibil, ci o obligație. Faptele trebuie să rămână fapte, indiferent de interpretările care li se încearcă. Iar adevărul trebuie căutat fără menajamente, chiar și atunci când este incomod pentru cei aflați la putere.
Mă angajez, așadar, în fața dumneavoastră, cititorii, să continui această misiune cu aceeași determinare și aceeași etică profesională care m-au ghidat în toți acești ani. Vă asigur că fiecare articol semnat de mine va respecta cele mai înalte standarde jurnalistice și va avea un singur scop: să vă ofere informația de care aveți nevoie pentru a înțelege și, mai ales, pentru a decide în cunoștință de cauză.
Vă mulțumesc pentru încredere și pentru susținerea unui jurnalism independent și responsabil.
Cu stimă,
Alexandru R. Cantemir
Redactor-șef, Gazeta Brașovului