Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis să îşi asume răspunderea în Parlament asupra proiectului de lege care reformează pensiile speciale ale magistraților. 
Ce prevede reforma
• Vârsta standard de pensionare pentru magistraţi va fi adusă treptat la 65 de ani. 
• Se introduce o vechime minimă totală de 35 de ani pentru a beneficia de pensie de serviciu. 
• Pensia de serviciu va fi recalculată: cuantumul pensiei va fi stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon maxim net de 70% din ultimul salariu net. 
• Dispare posibilitatea de a beneficia de pensie de serviciu pe baza unor vechimi asimilate facile — aceste vechimi sunt eliminate treptat până în 2035. 
Proiectul a fost adoptat vineri de Guvern (28 noiembrie) și transmis Parlamentului. Astăzi, 2 decembrie, este programată şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, imediat după ceremonia solemnă de Ziua Naţională, unde Executivul îşi va angaja răspunderea conform articolului 114 din Constituţie. 
Postări asociate
Versiunea anterioară a legii a fost declarată neconstituţională, după ce Guvernul fusese acuzat că a ignorat avizul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 
Executivul justifică decizia prin nevoia de a respecta jalonul impus de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar şi argumentul echităţii sociale: eliminarea pensiilor care permit pensionarea la vârste tinere şi pensii considerabile fără vechime reală. 
Dacă legea va fi adoptată prin acest mecanism, pensiile speciale — considerate de către mulți un privilegiu nesustenabil — vor suferi schimbări majore. În același timp, Guvernul îşi asumă un risc politic ridicat: o moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de 3 zile. 
Reforma pensiilor speciale, mai ales pentru magistrați, intră acum în linie dreaptă. Prin asumarea răspunderii în Parlament, Guvernul Bolojan arată determinare — dar şi disperare de a “bifa” jalonul PNRR. Dacă proiectul va trece, ar putea marca o schimbare structurală în sistemul pensiilor privilegiate, cu efecte majore asupra percepţiei publice privind echitatea și sustenabilitatea cheltuielilor bugetare.
