Șapte reclamații copy-paste împotriva Gazetei Brașovului, aceeași acuzație și nicio dovadă concretă de discriminare. Cine încearcă să transforme CNCD într-un instrument de presiune asupra presei?
Gazeta Brașovului a fost reclamată la CNCD de Asociația Iele-Sânziene și de alte șase persoane pentru același pamflet politic. Cele șapte sesizări sunt practic identice, formulate „copy-paste”, fără prezentarea unor dovezi individuale care să demonstreze concret existența unei discriminări.
Această situație ridică o întrebare inevitabilă: avem șapte plângeri independente sau o acțiune coordonată, prin care multiplicarea aceluiași text urmărește să amplifice artificial presiunea asupra unei publicații?
O acuzație copiată de șapte ori nu devine de șapte ori mai adevărată. Numărul petenților nu poate înlocui probele.
În procedura CNCD, petentul trebuie să prezinte fapte concrete care permit prezumția existenței unei discriminări. Abia după îndeplinirea acestui prag părții reclamate îi revine obligația de a demonstra că nu a încălcat principiul egalității de tratament.
Nu este suficient ca cineva să declare că s-a simțit ofensat și apoi să pretindă presei să-și dovedească „nevinovăția”.
Pamfletul incriminat o viza pe Ilinca Ghiza în calitatea sa de consilier local USR și promotor al unui proiect administrativ care presupunea cheltuirea banilor publici. Subiectul proiectului era distribuirea produselor de igienă menstruală, astfel că referirea la absorbante era legată direct de tema politică discutată. Criticarea unui asemenea proiect nu înseamnă automat atacarea sau discriminarea femeilor ca grup.
Nu a fost indicată nicio femeie căreia Gazeta Brașovului i-ar fi refuzat un drept, un serviciu ori accesul la o facilitate. A existat o critică politică, exprimată în registru pamfletar, la adresa unui ales local și a modului în care acesta încerca să introducă o anumită politică publică.
„Proiectul Ilincăi Ghiza” era modelul promovat de asociație
Asociația Iele-Sânziene, condusă de Ioana Ciuhan, se definește drept organizație feministă și promovează educația menstruală și sexuală pentru copii și adolescenți, drepturile reproductive, egalitatea de gen, consimțământul, contracepția și accesul gratuit la absorbante în școli.
Postări asociate
Organizația desfășoară activități de advocacy pentru INFLUENȚAREA AUTORITĂȚILOR ȘI A POLITICII PUBLICE. A început inclusiv constituirea unei baze de date cu aleșii locali din mandatul 2024–2028, pentru a-i determina să reproducă în alte localități proiectele privind absorbantele gratuite.
Asociația a colaborat în mod repetat cu reprezentanți USR și USR-PLUS, între care Oana Țoiu ( actualul ministru de externe) și Mihaela Ștefan, pentru promovarea acestor măsuri în legislație și în bugetele locale.
La Brașov, Ilinca Ghiza și-a revendicat public inițiativa, numind-o „proiectul pe care l-am propus”. Numai că modelul nu fusese inventat de consiliera USR, ci era promovat de mai mulți ani de Asociația Iele-Sânziene, printr-o campanie națională și printr-un ghid adresat autorităților locale.
Mai mult, după ce proiectul nu a fost introdus pe ordinea de zi, Ilinca Ghiza a declarat că a solicitat ajutorul Asociației Iele-Sânziene și Asociației Pe Stop.
Este, prin urmare, legitim să întrebăm: cât din proiect îi aparținea în realitate Ilincăi Ghiza, ce ajutor a primit din partea asociațiilor și de ce această contribuție nu a fost prezentată transparent opiniei publice?
Cine urma să încaseze banii publici?
Proiectul consilierei USR presupunea alocarea de bani din bugetul Municipiului Brașov, iar unitățile de învățământ urmau să achiziționeze dispensere, absorbante, montaj și, eventual, servicii pentru organizarea atelierelor și realizarea materialelor informative. Ulterior, proiectul urma să fie extins, iar bugetul să crească proporțional.
Postări asociate
Sursele publice consultate nu arată cine ar fi urmat să primească aceste contracte.
De aceea, întrebările presei sunt obligatorii: cine urma să furnizeze produsele și dispenserele? Cine ar fi organizat atelierele? Cine ar fi realizat materialele? Asociațiile care au furnizat modelul și sprijinul urmau sau nu să participe, direct ori prin colaboratori, la implementarea finanțată din bani publici?
Nu afirmăm, în lipsa documentelor, că Asociația Iele-Sânziene urma să primească bani. Cerem însă transparență totală asupra finanțării, colaboratorilor și eventualilor beneficiari. Un ONG care influențează politicile publice trebuie să accepte aceleași întrebări ca orice alt actor implicat în cheltuirea banilor publici.
Două soluții: una din buget, alta fără bani publici
Ulterior, primarul George Scripcaru a propus o soluție mai largă: produse de igienă, inclusiv absorbante, pentru toate școlile, printr-un parteneriat cu Catena și fără cheltuieli din bugetul local.
În ședința Consiliului Local din 26 septembrie 2025, Ilinca Ghiza a insistat că inițiativa primarului era diferită de „proiectul pe care l-am propus”.
Într-adevăr, erau diferite: proiectul consilierei presupunea bani publici, achiziții și posibile servicii externe; parteneriatul prezentat de primar acoperea toate școlile fără bani din bugetul municipiului.
Presa are dreptul să compare cele două variante și să întrebe de ce era preferat un mecanism care presupunea achiziții publice.
ONG-urile nu sunt mai presus de controlul presei
Asociația Iele-Sânziene are dreptul să promoveze propriile valori. USR are dreptul să le transforme în proiecte politice, iar consilierii să le susțină în administrațiile locale.
Dar Gazeta Brașovului are același drept să arate cine a conceput proiectele, prin ce politicieni ajung în consiliile locale, ce costuri presupun și cine ar putea beneficia de implementarea lor.
Libertatea de exprimare protejează critica, ironia și pamfletul, mai ales atunci când acestea privesc oameni politici și utilizarea banilor publici. Un ales local beneficiază de protecția reputației, dar trebuie să accepte limite mai largi ale criticii decât un simplu particular.
Combaterea discriminării este prea importantă pentru ca instituțiile antidiscriminare să fie folosite ca instrumente de intimidare a presei.
Înainte de a cere sancționarea Gazetei Brașovului, petenții trebuie să prezinte dovezile. Iar asociația trebuie să explice transparent propria implicare în modelul promovat de consiliera USR.
Șapte reclamații identice nu înseamnă șapte dovezi. Înseamnă aceeași acuzație multiplicată de șapte ori. Iar presa nu poate fi redusă la tăcere prin copy-paste, presiune organizată și pretenția absurdă de a demonstra o vinovăție pe care acuzatorii nu reușesc mai întâi să o probeze.
Alexandru R.Cantemir
Surse foto: pagina publică de Facebook a consilierei locale USR Brașov, Ilinca Ghiza. Pagina de Facebook Asociația lele- Sânziene și USR Brașov.
