Rusia a lansat marți noi exerciții militare în apropierea Ucrainei și în Crimeea anexată, acuzând Statele Unite că intensifică tensiunile punând în alertă câteva mii de trupe proprii.
În vreme ce Occidentul acuză deja Rusia că adună peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, armata rusă a declarat că a lansat exerciții care implică 6.000 de militari în sud și în peninsula Crimeea anexată de Moscova în 2014. Exercițiile presupun exerciții de tragere de luptă cu avioane de luptă, bombardiere, sisteme antiaeriene și nave din flotele Mării Negre și Caspice, a precizat ministerul. Occidentul acuză Rusia că pregătește o potențială invazie a Ucrainei pro-occidentale, iar tensiunile cu Moscova au atins cote nemaivăzute după Războiul Rece.
După un lung apel video cu liderii europeni luni, președintele american Joe Biden a declarat că există „unanimitate totală” cu privire la modul de a trata Rusia, oficialii avertizând din nou asupra consecințelor grave dacă Moscova invadează. Pentagonul a declarat că a pus 8.500 de militari în așteptare pentru desfășurarea în sprijinul NATO, în timp ce alianța a spus că trimite nave și avioane pentru a consolida apărarea estului Europei.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că mișcările SUA contribuie la o atmosferă deja tensionată.
„Statele Unite intensifică tensiunile, urmărim aceste acțiuni ale SUA cu mare îngrijorare”.
Rusia neagă că are vreun plan de a invada Ucraina, unde, pe lângă capturarea Crimeei, a sprijinit forțele separatiste din două regiuni separatiste. Moscova a acuzat în schimb Occidentul că tensiunile crescânde cu desfășurarea și sprijinul pentru Ucraina, o fostă republică sovietică. Rusia a înaintat o listă de cerințe de securitate, inclusiv o garanție că Ucrainei nu i se va permite niciodată aderarea la NATO și că forțele alianței se retrag în țările est-europene care au aderat la bloc după Războiul Rece.
Diviziuni în Occident
Statele Unite și NATO au respins cererile și au spus Rusiei să se retragă de la granițele Ucrainei, avertizând că un atac va declanșa sancțiuni economice dăunătoare, precum și o prezență consolidată a NATO în Europa de Est. O serie de discuții în diferite orașe europene luna aceasta nu au reușit să atenueze tensiunile, deși secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au convenit vineri, la o întâlnire la Geneva, să continue să discute.
Statele Unite au promis că vor oferi răspunsuri scrise la cererile Moscovei în această săptămână, dar au respins apelurile pentru interzicerea posibilei extinderi a NATO. Criza a scos la iveală diviziuni în Occident, unii membri ai Uniunii Europene părând mai puțin dispuși să ia măsuri severe împotriva Rusiei, care furnizează aproximativ 40% din livrările de gaze naturale ale zonei. Noul guvern din puterea economică a UE, Germania în special, s-a confruntat cu critici din partea Kievului pentru refuzul său de a trimite arme defensive Ucrainei, precum și pentru una dintre cele mai dure sancțiuni economice aflate în discuție – tăierea Moscovei din sistemul global de plăți SWIFT. Biden a susținut luni o videoconferință de o oră și 20 de minute cu liderii aliați din Europa și NATO, spunând apoi reporterilor:
„Am avut o întâlnire foarte, foarte, foarte bună – unanimitate totală cu toți liderii europeni”.
Au existat speranțe pentru o oarecare atenuare a tensiunilor după ce guvernul francez a anunțat că oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni miercuri, împreună cu omologii francezi și germani, la Paris pentru a încerca să găsească o cale de ieșire din impas.