Zilnic online

Fosta directoare DSVSA se laudă cu șpăguțele. Să fie date sau luate?

326

Zvonurile din piață spun cam așa:

Fosta directoare, plină de spume după episodul demisiei, delirează pe tema „îi bag pe toți în oala mea! Unii vor să scape de mine! O să le arăt eu!” și „mă voi răzbuna”. Se pare că fotoliul de la DSVSA Brașov ținea locul misiunii în viață a Irinei Holerga. Asta dacă ne gândim că un job la stat, pentru cei un pic ahtiați de puterea pe care ți-o conferă conducerea unei instituții de acest calibru se încadrează la capitolul absolutului lumesc care te proiectează direct într-o Nirvană apoteotică în care răscumpărarea sufletului în fața divinității devine un scop în sine. Fiind o fire explozivă, ambițioasă și posibil ranchiunoasă, nesuportând faptul că a dat cu fizicul de țărâna strămoșească, madam a noastră compune un set nesfârșit de narative principale și complementare în care invocă diferite personaje, unele publice, altele nu, care, jucând o sârbă conspirativă, i-au instrumentat această trântă, atât fizică cât și metafizică.

Acum ne scărpinăm cu penița după ureche (e cam complicat să te scarpini cu laptopul) și emitem următoarele judecăți de valoare extrinsecă.

1. E posibil cumva, într-o lume ideală, ca oamenii care ajung prin diferite instituții, posesori pe anumite pixuri ale împlinirii bugetare, care aprobă drumuri spre fericire și împlinire lumească pentru diferiți mușterii aleși pe sprânceană, să fie controlați un pic pe la căpuț?

Indicat ar fi chiar un control amănunțit în situația de față!

Adică să primească o viză de statornicie mentală? Ca să ne asigurăm că odată angajați pe postul respectiv fac chestii benefice pentru societate, fără apucături de zapciu? Sau care se aliniază legislației în vigoare necesară desfășurării în bune condiții a traiului zilnic? („Dâcât” întrebăm).

2. De unde, pentru numele lui Dumnezeu, apar tot felul de personaje toxice de acest calibru, care, pentru pofta mațului și liniștirea capului vor să răstoarne toate instituțiile pe care pun mâna? Înțelegem, societatea românească are o dinamică și o direcție așa cum e ea. Nici rea, nici bună, doar ciudată.

Ei bine, pe această direcție intervin uneori niște personaje toxice care efectiv te lasă cu gura căscată, scoțând acuzații nefondate peste acuzații nefondate bazate pe fond de isterie, dovedind o manieră distructivă de raportare la tot ce pot sau nu pot controla. Și asta pentru că strategiile lor nu dau roade. Și noi, cetățenii obișnuiți suntem permanent păgubiți de normalitate din cauza acestor personaje sinistre.

 

Concluzie. Dacă până în punctul ăsta nu ți-a răsărit bubă la gură, țin să spun faptul că până la a ne civiliza și până la a face lucrurile corect, noi, ăștia de batem cuie cu palma goală pe aici, mai avem drum lung de parcurs. Și personajele toxice apar ca ciupercile după ploaie.

 

Text preluat din publicația argumentul.ro

Obțineți actualizări în timp real direct pe dispozitivul dvs., abonați-vă acum.

Abonează-te la newsletter
Înscrieți-vă aici pentru a primi cele mai recente știri, actualizări și oferte speciale livrate direct în căsuța dvs. de e-mail.
Te poți dezabona oricând!

Acest site folosește cookies. Utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie. DA, ACCEPT Mai mult