Zilnic online

Tradiții culinare de Înălțarea Domnului

Înălţarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului ortodox și se celebrează, în fiecare an, la 40 de zile de la Înviere. În Biblie se spune că, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, după care s-a înălţat la cer în prezenţa lor. Sfinții Apostoli au primit atunci har și s-au transformat în propovăduitori ai învățăturii creștine. Înălțarea Domnului este o piatră de hotar între perioada în care Hristos a predicat și începuturile erei creștinismului.

49

 

În popor, Înălțarea Domnului mai poartă numele și de Ispas, un cioban bun la suflet care, ascuns după niște pietre, a fost martor al evenimentului. El a dus vestea mai departe, uimit de cele văzute.

Tot astăzi, în bisericile de pe tot întinsul țării, sunt pomeniți eroii căzuți pe câmpurile de luptă, ca urmare a unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care se stabilea ca ziua Înălţării Domnului să fie considerată Ziua Eroilor.

Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai. Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când avea loc la date diferite. Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers. Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba “la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

Numeroase sunt tradițiile și obiceiurile acestei sărbători, iar fiecare zonă are un specific aparte. Credincioșii se salută cu „Hristos s-a înălțat!” și li se răspunde „Adevărat s-a înălțat!”, iar gospodinele pregătesc aceleași bucate ca la Paște. Ouăle roșii, cozonacul și pasca nu lipsesc de pe masa tradițională la care se reunește întreaga familie, după slujba bisericească. După această zi, nu se mai mănâncă ouă roșii sau pască, până la Paștele viitor.

Nimeni nu are voie să lucreze pământul, să spele sau să curețe gospodăria pentru că riscă să atragă o serie de nenorociri și necazuri. Mai mult, armonia trebuie să domnească peste această zi și certurile trebuie evitate.

Pentru sufletele celor trecuți dincolo, se fac pomeni din care e bine să nu lipsească bucatele tradiționale, dar nici ceapa verde sau vinul/țuica. Despre cei care au murit în perioada dintre Paște și Înviere se crede că li se iartă păcatele și că ajung în Rai.

De Ispas, în funcție de zona geografică, oamenii poartă la brâu frunze de nuc, deoarece așa ar fi avut și Iisus Hristos în momentul ridicării la ceruri, și se lovesc ușor cu leuștean, pentru a fi feriți de boli. Tot cu leuștean se bat și vitele pentru a fi sănătoase și a se îngrășa, iar la ferestre este pus pentru protecția casei. Din vârful cozilor animalelor se taie păr care se îngroapă într-un furnicar, deoarece așa vei fi sigur că vor fi mulți miei și viței.

Mai mult, de Înălțare, gospodarii sfinţesc plantele de leac pe care le vor folosi tot timpul anului.

Prin Banat sau în Ţara Haţegului, în unele sate, se face nedeie în ziua de Înălţare. E o sărbătoare la care participă toţi oamenii din sat, dar şi rudele lor plecate prin alte părţi sau prietenii. E un prilej de a se întâlni şi de a se bucura împreună, sub binecuvântarea sărbătorii. Nu degeaba nedeii i se mai spune şi „rugă!“. După slujbă, are loc o procesiune pe câmp, prilej cu care se sfinţesc recoltele.

Acasă, membrii comunităţii în care se ţine ruga îşi servesc invitaţii, adică „goșcile”, cu bucate şi băuturi alese. Fiecare sat are obiceiurile proprii, însă structura e cam aceeaşi. De exemplu, meniul tradiţional al unei rugi din Banat este format din supă cu tăiţei, sarmale, cartofi cu carne şi plăcinte (prajitură). De pe masă nu lipseşte, bineînţeles, celebra răchie de Banat.

Una din rețetele mele preferate din bucătăria bănățeană este crumpi cu găluște.

Pentru aceasta avem nevoie de :

  • 8 cartofi (1,5 kg.)
  • 2 cepe
  • 1 ou mare
  • 175 grame de făină  albă
  • paprika dulce
  • un pic de pătrunjel verde
  • 50 ml. ulei
  • sarepiper

 

Cartofii și ceapa se curăță și se spală bine. Din ou, făină și puțină sare se frământă un aluat neted, ca de tăiței. Se adaugă făina, până când aluatul are o consistență asemănătoare plastilinei, poate ceva mai vârtos. Din aluatul frământat se rup bucațele de formă ovală, formându-se găluștele.

Când apa pentru fierberea găluștelor dă în clocot, se adaugă sarea. Se adaugă apoi toate găluștele deodată. Se fierb aproximativ 4-5 minute, apoi se scurg și se păstrează la cald.

Cartofii fierți se scurg de apa în care au fiert și se păstrează la cald.

Ceapa se taie în peștișori fini și se călește în ulei, împreună cu o linguriță de sare, pâna se înmoaie.

Imediat ce ceapa s-a înmuiat, se stinge focul, se adaugă paprika și piperul (mai mult piper nu strică acestui fel de mâncare). Se amestecă bine ceapa cu uleiul aromat, apoi se adaugă cartofii tăiați cuburi și găluștele fierbinți, împreună cu verdeața.

Se amestecă bine, se potrivește gustul de sare și piper și se servește fierbinte. Merge de minune cu castraveți murați.

Poftă bună și trai bun cu doamna !

Chef Adrian Neag

 

Credit foto Laura Laurențiu

 

Obțineți actualizări în timp real direct pe dispozitivul dvs., abonați-vă acum.

Abonează-te la newsletter
Înscrieți-vă aici pentru a primi cele mai recente știri, actualizări și oferte speciale livrate direct în căsuța dvs. de e-mail.
Te poți dezabona oricând!

Acest site folosește cookies. Utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie. DA, ACCEPT Mai mult